Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanțelor (MF).

Produsul Intern Brut este estimat în creștere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026.

MF preconizează o creștere a veniturilor de la 34,7% la 36% din PIB, fiind estimate să ajungă la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce cheltuielile totale ale bugetului general consolidat vor crește la 864,3 miliarde lei (42,3% din PIB), de la 808,7 miliarde lei.

'Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor. Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar', a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB (636,3 miliarde lei) reprezintă venituri curente - venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului.

Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuția semnificativă a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026, a explicat sursa citată.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei). În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei).

'Această evoluție reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare', susțin reprezentanții ministerului.

Structura veniturilor bugetare evidențiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale și îmbunătățirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administrației fiscale și utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În același timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene și PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcție de ritmul rambursărilor și al implementării proiectelor.

'În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene', se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, bugetul include alocări importante pentru programe sociale și educaționale, precum: 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate); 1,53 miliarde lei pentru programul 'Masă sănătoasă' în școli; 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare; sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale; programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.

Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

'Bugetul este orientat ferm către mediul de afaceri și relansare economică, atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât și prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și mecanisme moderne de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România', susțin reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Potrivit sursei citate, bugetul pe 2026 susține creșterea economică pe termen lung, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiții publice ridicate, consolidare fiscală graduală și măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.

'Este un buget realist, construit fără presiune fiscală suplimentară în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecțiilor din a doua jumătate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ajustările privind regimul microîntreprinderilor, care asigură predictibilitate și o bază solidă de venituri', a mai transmis MF în comunicat.

Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum și pentru stimularea investițiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiași pachet.

Reprezentanții MF afirmă că este pentru prima dată când România are programe coerente de atragere de investiții, care îmbină facilități fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor, bonificații pentru plata obligațiilor fiscale și măsuri de stimulare a pieței de capital.

Totodată, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, avansul fiind determinat în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Ministerul Finanțelor estimează că bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.

În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.

În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.

'Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încă ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice', se mai arată în comunicat.

MF precizează că pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabilește și o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistență socială și datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.

Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare și transparență, inclusiv termene clare pentru raportarea execuției bugetare și aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor publice, susține inițiatorul proiectului. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)