Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
'România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre-completate - proxy pentru principiul once-only - România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%', se arată în documentul dat sâmbătă publicității.
Conform sursei citate, în Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 - cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83), în condițiile în care media OCDE a urcat la 0,70.
'România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro - 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real', se susține în programul de guvernare.
O primă măsură pe termen scurt (orizont 12-18 luni) prevede identitate electronică pentru toți românii.
'România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții - ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate - dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui', explică documentul.
În acest context, se propune: accelerarea adopției cărții electronice de identitate în rândul cetățenilor, pentru atingerea pragului asumat prin PNRR; continuarea proiectului L32/2026 - ROeID obligatoriu pentru funcționari, pârghie reală de adopție masivă a identității electronice; uniformizarea costurilor între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă; dezvoltarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet), pornind de la cartea electronică de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183, cu alocarea resursei tehnice necesare; alocarea resursei strategice pentru operaționalizarea, creșterea gradului de adopție și dezvoltarea ecosistemului portofelului EUDI, cu implicarea actorilor din mediul privat, precum și adoptarea unei foi de parcurs pentru emiterea de atribute în portofelul EUDI și pentru integrarea autentificării cu acesta în platformele electronice ale instituțiilor publice centrale și locale.
O a două măsură este Single Digital Gateway prin care se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
Astfel, se reorganizează portalul unic al statului pe evenimente de viață ale cetățeanului (naștere, școlarizare, angajare și șomaj, căsătorie, achiziție imobiliară, boală și invaliditate, pensionare, deces) și pe ciclul de viață al afacerii (înființare, obligații fiscale, autorizații și avize, achiziții publice, export, dizolvare); se integrează obligatoriu instituțiile publice centrale și locale; toate procedurile disponibile prin SDG au caracter complet digital, end-to-end, cu urmărirea în timp real a statusului cererii și notificări automate la fiecare etapă; se transformă procesele și se modifică legislația primară și secundară pentru efectuarea electronică a procedurilor; aplicarea principiului 'once-only' în toate parcursurile: niciun document sau set de date deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului sau companiei; se implementează un mecanism de asistență digitală - ghiduri și asistent inteligent bazat pe IA; servicii proactive prin SDG - notificarea automată a expirării documentelor, inițierea din oficiu a dosarelor pentru prestațiile la care cetățeanul este eligibil, acolo unde datele și consimțământul permit.
Programul de guvernare mai propune crearea arhitecturii de guvernanță digitală, în condițiile în care circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).
'Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital', se menționează în program.
Această măsură presupune: coordonare transministerială în domeniul transformării digitale, inclusiv prezidarea Comitetului pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB) și monitorizarea reformei Comitetului Tehno-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), în prezent sub tutela ADR; supervizare politică a Chief Information Officer-ului guvernamental (GCIO) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR); supervizarea proiectelor strategice - implementarea și adopția portofelului EUDI, capacitatea instituțională în domeniul IA la nivelul administrației centrale.
Reforma Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO este următoarea măsură pe lista Guvernului propus. Aceasta prevede: desemnarea președintelui ADR drept Chief Information Officer guvernamental (GCIO), sub autoritatea prim-ministrului și supervizarea politică a viceprim-ministrului, cu plasarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului; se asigură resursa tehnică necesară și se clarifică rolul și responsabilitățile; se extind competențele ADR în domeniul inteligenței artificiale; se plasează sub echipa GCIO competențele de arhitectură enterprise guvernamentală, design de servicii, reglementare IT, formulare de politici și comunicare publică; rețea de CIO ministeriali/instituționali la nivelul principalelor instituții și agenții cu rol în transformarea digitală, prin atribuirea rolului unui secretar de stat, director de departament sau secretarului general al instituției, după caz; se structurează echipa GCIO pe doi piloni - operațional (gestiunea activității instituționale a ADR) și tehnic (coordonarea proiectelor digitale de proporții și a rețelei de CIO ministeriali).
Documentul mai propune restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB): prezidare de către viceprim-ministrul pentru transformare digitală - întâlniri lunare obligatorii, decizii cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, agendă pre-revizuită de GCIO, hotărâri publicate transparent în 48 de ore de la ședință; secretariatul tehnic al CERB este asigurat de ADR; includerea în CERB, cu drept de vot, a miniștrilor-cheie cu atribuții adiacente transformării digitale (MEDAT, Interne, Finanțe, Justiție, Fonduri Europene, Educație, Sănătate, Muncă) și a liderilor de agenții relevante la nivel de secretar de stat; restructurarea Consorțiului CERB - consilierul prezidențial însărcinat cu transformarea digitală și IA, reprezentanți ai sectorului privat (asociații patronale și tehnologice), ai societății civile și ai mediului academic.
Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale se referă la: Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale (viceprim-ministrul de resort definește direcția strategică a României în domeniul IA; ADR este autoritatea de implementare a inițiativelor de transformare și reformă; se asigură conformarea cu normele europene, prin transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1689 și încorporarea modificărilor Digital Omnibus; se clarifică coordonarea în modelul hibrid de supraveghere (ANCOM, ASF/BNR, ANSPDCP), în vederea implementării acestor cadre normative; se elaborează un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în administrația publică și un cadru pentru achizițiile publice de produse și servicii IA; se lansează programe pilot de utilizare a IA în sectorul public, inclusiv hub-uri de inovare în administrație și hackatoane publice; se lansează primul sandbox de reglementare în inteligența artificială la nivel național și se stabilește un cadru pentru utilizarea strategică a sandbox-urilor; se implementează un program de alfabetizare în domeniul IA pentru personalul din administrația publică - ANFP, Institutul Național de Administrație); Guvernanță publică bazată pe date (instituționalizarea guvernanței bazate pe date în toate ministerele și agențiile: capabilități analitice, instrumente de vizualizare, interoperabilitate între bazele de date publice; se aplică principiul 'open by default' pentru datele publice; se extind seturile de date disponibile pe data.gov.ro; fundamentarea deciziilor guvernamentale pe date agregate, actualizate și analizate în timp real, inclusiv prin IA, cu respectarea strictă a protecției datelor cu caracter personal).
O a treia reformă este 'infrastructura invizibilă de încredere', respectiv cloud guvernamental, infrastructură digitală și interoperabilitate.
'Relația de încredere dintre cetățean și stat se clădește pe date și servicii livrate eficient. Până în martie 2026, doar 9 din 41 de aplicații erau migrate în cloudul guvernamental, iar interoperabilitatea rămâne un concept abstract. Progresele în materie de inteligență artificială schimbă datele problemei; adaptarea devine o chestiune fundamentală; Se dezvoltă o viziune națională pentru un 'stat agentic', sub coordonarea viceprim-ministrului de resort; Se revitalizează ritmul de migrare a aplicațiilor în cloudul guvernamental, pe baza unui plan trimestrial cu jaloane clare; Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate - condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only; jalon PNRR; Se constituie o bibliotecă de building blocks software reutilizabile, pentru eficiență în achizițiile de tehnologie a informației și comunicațiilor; Se extind Catalogul național al serviciilor publice și Registrul aplicațiilor informatice; Se actualizează Ghidul de securitate cibernetică (2021) la noile provocări din spațiul cibernetic; se instituie un barometru instituțional, se lansează programe de alfabetizare cibernetică în administrația publică și se extinde campania de diplomație cibernetică a României; Se consolidează securitatea cibernetică instituțională: CRISCE devine centru de răspuns la incidente cibernetice pentru sectorul energetic; se înființează echipe SOC și CSIRT la companiile naționale', se arată în programul de guvernare la Capitolul Transformare digitală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi ,editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Specimen al Cărţii Electronice de Identitate
Citiţi şi:
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MMFTSS: 5.323 de persoane au suferit accidente de muncă, în 2025; 96 și-au pierdut viața
Un număr de 5.323 de persoane au suferit accidente de muncă în 2025, cu 11,4% mai puține față de anul anterior, iar 96 dintre acestea și-au pierdut viața (minus 47,5%), conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și consultate de AGERPRES. Sectoarele economiei naționale în care au fost consem
INS: 1.104.195 de salariați în Capitală, la finele lunii aprilie 2026
Numărul salariaților din Capitală era, la finele lunii aprilie 2026, de 1.104.195 persoane, în scădere cu 805 persoane față de luna anterioară și cu 15.303 comparativ cu perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Câștigul salarial mediu brut era, la sfârșitul lunii aprilie 2026, de 1
România se alătură inițiativei europene de investiții care vizează mobilizarea a 80 miliarde euro pentru companiile tehnologice
România participă la cea de-a doua etapă a inițiativei europene 'Campionii europeni în domeniul tehnologiei' (ETCI 2.0), lansată de Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) împreună cu cele 27 de guverne ale Uniunii Europene și investitori instituționali privați, care urmărește mobilizarea unor investiții de până la 80 de miliarde de
Ministerul Energiei a plătit peste 138 de milioane de euro în acest an către beneficiarii proiectelor PNRR
Ministerul Energiei a efectuat în acest an plăți de 138,64 de milioane de euro către beneficiarii proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce alte 75 de cereri de transfer, în valoare totală de aproximativ 126,28 milioane de euro, sunt în curs de procesare, a anunțat vineri instituția.
Unicredit: Economia României ar putea crește cu 0,2% în 2026, pe fondul consolidării fiscale
Economia României ar putea înregistra o creștere de 0,2% în 2026, sub media Europei Centrale și de Est, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, urmând să accelereze la 2,3% în 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat vineri de UniCredit. ''Europa Centrală și de Est (ECE) este pregăt
Unicredit: BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în 2027, pe fondul temperării inflației
Banca Națională a României (BNR) ar putea începe reducerea ratei dobânzii de politică monetară în 2027, în condițiile în care inflația este estimată să coboare la aproximativ 5,5% până la finalul acestui an, de la aproape 10% în prezent, a afirmat Eszter Gargyan, strateg FX pentru Europa Centrală și de Est (CEE) î
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 140,2 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 140,2 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 934 milioane de lei, la o dobândă de 6,25% pe an, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu maturitatea reziduală la 24 de luni. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 1
CNIR a atribuit contractul pentru supervizarea proiectării și execuției lucrărilor pe tronsonul 2 Târgu Frumos - Lețcani al A8
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit, vineri, firmei de inginerie Tecnic Consulting Engineering România contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe tronsonul 2 al autostrăzii Târgu Neamț - Iași - Ungheni (A8), în valoare de 35,6 milioane lei (fără TVA). Potrivit unui anunț post
ANPC a aplicat amenzi de peste 3,7 milioane de lei și a oprit activitatea a 20 de operatori economici
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a controlat peste 1.300 de operatori economici în cursul acestei săptămâni, a aplicat amenzi contravenționale în valoare de peste 3,7 milioane de lei și a oprit prestarea serviciilor până la remedierea deficiențelor în cazul a 20 de operatori economici. Potrivit unui com
Nazare: România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026
România are asigurată 49% din finanțarea planificată pentru anul 2026, iar evoluția execuției bugetare și implementarea planului de finanțare au permis menținerea unui ritm echilibrat al împrumuturilor, fără a fi necesară prefinanțarea utilizată în anii anteriori, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Român
MEDAT actualizează normele de clasificare a structurilor turistice și simplifică procedurile pentru operatorii din sector
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a actualizat normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, precum și procedurile de acordare a licențelor și brevetelor de turism. 'Actualizarea răspunde nevoii de a alinia
Scădere semnificativă a producției de carne și a numărului de sacrificări la ovine și caprine, în mai 2026
Numărul sacrificărilor și producția de carne au crescut în mai 2026 la bovine, porcine și la păsări, în timp ce la ovine și caprine au scăzut, atât față de luna anterioară, cât și față de luna similară din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). O scădere 'spectaculoasă' s-a înregistrat la
Deficitul comercial a scăzut cu 6,2%, la 13,5 miliarde de euro, în primele cinci luni din 2026
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele cinci luni din acest an a fost de 13,506 miliarde de euro, mai mic cu 889,8 milioane de euro (-6,2%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri. Numai în luna mai 2026 a fost înregistrat un defi
INS marchează 167 de ani de statistică oficială printr-un eveniment dedicat provocărilor demografice
Institutul Național de Statistică (INS) organizează vineri, 10 iulie, evenimentul 'Populația în cifre, viitorul în perspectivă - Ziua Mondială a Populației și 167 de ani de statistică oficială în România', în cadrul căruia vor fi abordate principalele provocări demografice și impactul acestora asupra dezvoltării economice și soci
Sechestru asigurător asupra unui bun imobil din patrimoniul Omniasig, în dosarul privind elicopterul SMURD
Un sechestru asigurător a fost instituit asupra unui bun imobil aflat în patrimoniul companiei Omniasig, în dosarul de contrabandă privind elicopterul SMURD, susține compania de asigurări, într-un comunicat transmis joi seara AGERPRES. În context, asigurătorul subliniază că nu a fost instituită nicio măsură de poprire sau de indisponibi