Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
'România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre-completate - proxy pentru principiul once-only - România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%', se arată în documentul dat sâmbătă publicității.
Conform sursei citate, în Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 - cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83), în condițiile în care media OCDE a urcat la 0,70.
'România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro - 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real', se susține în programul de guvernare.
O primă măsură pe termen scurt (orizont 12-18 luni) prevede identitate electronică pentru toți românii.
'România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții - ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate - dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui', explică documentul.
În acest context, se propune: accelerarea adopției cărții electronice de identitate în rândul cetățenilor, pentru atingerea pragului asumat prin PNRR; continuarea proiectului L32/2026 - ROeID obligatoriu pentru funcționari, pârghie reală de adopție masivă a identității electronice; uniformizarea costurilor între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă; dezvoltarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet), pornind de la cartea electronică de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183, cu alocarea resursei tehnice necesare; alocarea resursei strategice pentru operaționalizarea, creșterea gradului de adopție și dezvoltarea ecosistemului portofelului EUDI, cu implicarea actorilor din mediul privat, precum și adoptarea unei foi de parcurs pentru emiterea de atribute în portofelul EUDI și pentru integrarea autentificării cu acesta în platformele electronice ale instituțiilor publice centrale și locale.
O a două măsură este Single Digital Gateway prin care se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
Astfel, se reorganizează portalul unic al statului pe evenimente de viață ale cetățeanului (naștere, școlarizare, angajare și șomaj, căsătorie, achiziție imobiliară, boală și invaliditate, pensionare, deces) și pe ciclul de viață al afacerii (înființare, obligații fiscale, autorizații și avize, achiziții publice, export, dizolvare); se integrează obligatoriu instituțiile publice centrale și locale; toate procedurile disponibile prin SDG au caracter complet digital, end-to-end, cu urmărirea în timp real a statusului cererii și notificări automate la fiecare etapă; se transformă procesele și se modifică legislația primară și secundară pentru efectuarea electronică a procedurilor; aplicarea principiului 'once-only' în toate parcursurile: niciun document sau set de date deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului sau companiei; se implementează un mecanism de asistență digitală - ghiduri și asistent inteligent bazat pe IA; servicii proactive prin SDG - notificarea automată a expirării documentelor, inițierea din oficiu a dosarelor pentru prestațiile la care cetățeanul este eligibil, acolo unde datele și consimțământul permit.
Programul de guvernare mai propune crearea arhitecturii de guvernanță digitală, în condițiile în care circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).
'Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital', se menționează în program.
Această măsură presupune: coordonare transministerială în domeniul transformării digitale, inclusiv prezidarea Comitetului pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB) și monitorizarea reformei Comitetului Tehno-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), în prezent sub tutela ADR; supervizare politică a Chief Information Officer-ului guvernamental (GCIO) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR); supervizarea proiectelor strategice - implementarea și adopția portofelului EUDI, capacitatea instituțională în domeniul IA la nivelul administrației centrale.
Reforma Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO este următoarea măsură pe lista Guvernului propus. Aceasta prevede: desemnarea președintelui ADR drept Chief Information Officer guvernamental (GCIO), sub autoritatea prim-ministrului și supervizarea politică a viceprim-ministrului, cu plasarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului; se asigură resursa tehnică necesară și se clarifică rolul și responsabilitățile; se extind competențele ADR în domeniul inteligenței artificiale; se plasează sub echipa GCIO competențele de arhitectură enterprise guvernamentală, design de servicii, reglementare IT, formulare de politici și comunicare publică; rețea de CIO ministeriali/instituționali la nivelul principalelor instituții și agenții cu rol în transformarea digitală, prin atribuirea rolului unui secretar de stat, director de departament sau secretarului general al instituției, după caz; se structurează echipa GCIO pe doi piloni - operațional (gestiunea activității instituționale a ADR) și tehnic (coordonarea proiectelor digitale de proporții și a rețelei de CIO ministeriali).
Documentul mai propune restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB): prezidare de către viceprim-ministrul pentru transformare digitală - întâlniri lunare obligatorii, decizii cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, agendă pre-revizuită de GCIO, hotărâri publicate transparent în 48 de ore de la ședință; secretariatul tehnic al CERB este asigurat de ADR; includerea în CERB, cu drept de vot, a miniștrilor-cheie cu atribuții adiacente transformării digitale (MEDAT, Interne, Finanțe, Justiție, Fonduri Europene, Educație, Sănătate, Muncă) și a liderilor de agenții relevante la nivel de secretar de stat; restructurarea Consorțiului CERB - consilierul prezidențial însărcinat cu transformarea digitală și IA, reprezentanți ai sectorului privat (asociații patronale și tehnologice), ai societății civile și ai mediului academic.
Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale se referă la: Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale (viceprim-ministrul de resort definește direcția strategică a României în domeniul IA; ADR este autoritatea de implementare a inițiativelor de transformare și reformă; se asigură conformarea cu normele europene, prin transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1689 și încorporarea modificărilor Digital Omnibus; se clarifică coordonarea în modelul hibrid de supraveghere (ANCOM, ASF/BNR, ANSPDCP), în vederea implementării acestor cadre normative; se elaborează un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în administrația publică și un cadru pentru achizițiile publice de produse și servicii IA; se lansează programe pilot de utilizare a IA în sectorul public, inclusiv hub-uri de inovare în administrație și hackatoane publice; se lansează primul sandbox de reglementare în inteligența artificială la nivel național și se stabilește un cadru pentru utilizarea strategică a sandbox-urilor; se implementează un program de alfabetizare în domeniul IA pentru personalul din administrația publică - ANFP, Institutul Național de Administrație); Guvernanță publică bazată pe date (instituționalizarea guvernanței bazate pe date în toate ministerele și agențiile: capabilități analitice, instrumente de vizualizare, interoperabilitate între bazele de date publice; se aplică principiul 'open by default' pentru datele publice; se extind seturile de date disponibile pe data.gov.ro; fundamentarea deciziilor guvernamentale pe date agregate, actualizate și analizate în timp real, inclusiv prin IA, cu respectarea strictă a protecției datelor cu caracter personal).
O a treia reformă este 'infrastructura invizibilă de încredere', respectiv cloud guvernamental, infrastructură digitală și interoperabilitate.
'Relația de încredere dintre cetățean și stat se clădește pe date și servicii livrate eficient. Până în martie 2026, doar 9 din 41 de aplicații erau migrate în cloudul guvernamental, iar interoperabilitatea rămâne un concept abstract. Progresele în materie de inteligență artificială schimbă datele problemei; adaptarea devine o chestiune fundamentală; Se dezvoltă o viziune națională pentru un 'stat agentic', sub coordonarea viceprim-ministrului de resort; Se revitalizează ritmul de migrare a aplicațiilor în cloudul guvernamental, pe baza unui plan trimestrial cu jaloane clare; Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate - condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only; jalon PNRR; Se constituie o bibliotecă de building blocks software reutilizabile, pentru eficiență în achizițiile de tehnologie a informației și comunicațiilor; Se extind Catalogul național al serviciilor publice și Registrul aplicațiilor informatice; Se actualizează Ghidul de securitate cibernetică (2021) la noile provocări din spațiul cibernetic; se instituie un barometru instituțional, se lansează programe de alfabetizare cibernetică în administrația publică și se extinde campania de diplomație cibernetică a României; Se consolidează securitatea cibernetică instituțională: CRISCE devine centru de răspuns la incidente cibernetice pentru sectorul energetic; se înființează echipe SOC și CSIRT la companiile naționale', se arată în programul de guvernare la Capitolul Transformare digitală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi ,editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Specimen al Cărţii Electronice de Identitate
Citiţi şi:
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNPP: 11.971 de beneficiari de pensii de serviciu, în iulie 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2026, de 11.971 de persoane, cu unul mai mult față de luna precedentă, din care 7.925 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți pensionari
Deficitul de umiditate din sol asociat cu temperaturile ridicate din aer, impact negativ asupra calității recoltelor (agrometeo)
Procesele fiziologice ale speciilor prășitoare și pomi-viticole vor fi în continuare stânjenite, pe fondul menținerii deficitului de umiditate în sol, asociat cu temperaturile ridicate din aer, înregistrându-se îngălbenirea și uscarea aparatului foliar, coacerea forțată și căderea prematură a fructelor, acestea având un impac
CNAB intenționează să achiziționeze sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a dronelor pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa
Compania Națională Aeroporturi București intenționează să achiziționeze sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a aeronavelor fără pilot (C-UAS, C-s UAS) pentru aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Aurel Vlaicu (Băneasa). În acest sens, CNAB a lansat pe site-ul e-licitatie.ro un anunț de consultare a pieței privind achiz
BNR: Rata creditelor neperformante a urcat la 2,89%, la finele lunii iunie 2026
Rata creditelor neperformante era, la finele lunii iunie 2026, de 2,89%, în creștere față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, de 2,81%. La sfârșitul anului trecut, rata creditelor neperformante a fost de 2,69%, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR). În iunie 2026, &
Datoria externă a administrației publice a ajuns la aproape 31% din PIB, în mai (minister)
Datoria externă a administrației publice a urcat la 599,946 miliarde de lei, în mai, de la 592,836 miliarde lei în luna precedentă, reprezentând 30,8% din PIB (30,5% din PIB în aprilie 2026), conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor și consultate de AGERPRES. Potrivit sursei citate, datoria externă a administrației publice
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 8%, în primele șapte luni din 2026
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 17,91%, în primele șapte luni din 2026, până la 34.029, față de 31.536 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 7.302 de firme (număr în crește
România va fi prezentă în indicii FTSE Russell cu 13 companii, începând cu luna septembrie
România va avea 13 companii incluse în indicii FTSE Russell dedicați Piețelor Emergente, începând cu luna septembrie, după anunțul furnizorului global de indici FTSE Russell privind includerea companiilor Aquila Part Prod Com (AQ) și Cris-Tim Family Holding (CFH) în indicii FTSE Global All Cap, a anunțat Bursa de valori București (BVB).
Report de peste 4,20 milioane de lei la Noroc, pentru tragerea de duminică
Un report de peste 1,76 milioane de lei (peste 335.600 de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat care depășește 4,20 milioane de lei (peste 800.500 de euro), a anunțat Loteria Română. Duminică, 23 august, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/
Noua Lege a salarizării nu repară inechitățile, actualul proiect trebuie retras (sindicate)
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și atrag atenția că documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale. 'În loc să corecteze dezechilibrele ac
CNPP: 4.677.789 de pensionari la finele lunii iulie 2026; pensia medie a fost de 2.785 de lei
Un număr de 4.677.789 de pensionari erau înregistrați la finele lunii iulie 2026 în România, cu 1.003 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.785 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES. Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat l
Bursa de Valori București a închis pe verde ultima ședință a săptămânii; rulajul a depășit 96 milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 96,14 milioane de lei (18,28 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat c
Autoritatea Vamală Română: 75.100 de țigarete, 24 kg de tutun și 80.000 de brichete false, reținute în ultima săptămână în vămi
Inspectorii vamali și polițiștii de frontieră au reținut, în ultima săptămână, 75.100 de țigarete, peste 24 de kilograme de tutun de mestecat, aproape 80.000 de brichete false, precum și haine și produse electronice susceptibile a fi contrafăcute, în urma controalelor efectuate în portul Constanța, la punctul de trecere a frontierei Calafat și
Bociu (ANSVSA): Vom reveni pe podium la exportul de animale vii și carcase, dacă suntem proactivi
Planul de deblocare a exporturilor de ovine și caprine se află în consultare la asociațiile de profil și, în perioada următoare, vom merge la Bruxelles pentru a-l prezenta Comisiei Europene, astfel încât să ieșim cât mai repede din această situație, a declarat, vineri, președintele președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare ș
BNR: Inflația va scădea substanțial în trimestrul III, dar va reintra în intervalul țintei la finele lui 2027
Rata anuală a inflației va scădea substanțial în trimestrul III din 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, va fluctua ușor în trimestrul IV, urmând să reintre în intervalul țintei abia la finele anului 2027, se arată în
BNR: Economia României se va redresa mai modest în trimestrele II și III din 2026 decât se estima anterior
Banca Națională a României (BNR) estimează o redresare mai modestă a activității economice în trimestrele II și III din 2026 comparativ cu previziunile precedente, în condițiile în care deficitul de cerere agregată ar urma să se reducă mai puțin decât se anticipa anterior, se arată în