Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
'România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre-completate - proxy pentru principiul once-only - România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%', se arată în documentul dat sâmbătă publicității.
Conform sursei citate, în Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 - cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83), în condițiile în care media OCDE a urcat la 0,70.
'România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro - 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real', se susține în programul de guvernare.
O primă măsură pe termen scurt (orizont 12-18 luni) prevede identitate electronică pentru toți românii.
'România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții - ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate - dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui', explică documentul.
În acest context, se propune: accelerarea adopției cărții electronice de identitate în rândul cetățenilor, pentru atingerea pragului asumat prin PNRR; continuarea proiectului L32/2026 - ROeID obligatoriu pentru funcționari, pârghie reală de adopție masivă a identității electronice; uniformizarea costurilor între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă; dezvoltarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet), pornind de la cartea electronică de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183, cu alocarea resursei tehnice necesare; alocarea resursei strategice pentru operaționalizarea, creșterea gradului de adopție și dezvoltarea ecosistemului portofelului EUDI, cu implicarea actorilor din mediul privat, precum și adoptarea unei foi de parcurs pentru emiterea de atribute în portofelul EUDI și pentru integrarea autentificării cu acesta în platformele electronice ale instituțiilor publice centrale și locale.
O a două măsură este Single Digital Gateway prin care se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
Astfel, se reorganizează portalul unic al statului pe evenimente de viață ale cetățeanului (naștere, școlarizare, angajare și șomaj, căsătorie, achiziție imobiliară, boală și invaliditate, pensionare, deces) și pe ciclul de viață al afacerii (înființare, obligații fiscale, autorizații și avize, achiziții publice, export, dizolvare); se integrează obligatoriu instituțiile publice centrale și locale; toate procedurile disponibile prin SDG au caracter complet digital, end-to-end, cu urmărirea în timp real a statusului cererii și notificări automate la fiecare etapă; se transformă procesele și se modifică legislația primară și secundară pentru efectuarea electronică a procedurilor; aplicarea principiului 'once-only' în toate parcursurile: niciun document sau set de date deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului sau companiei; se implementează un mecanism de asistență digitală - ghiduri și asistent inteligent bazat pe IA; servicii proactive prin SDG - notificarea automată a expirării documentelor, inițierea din oficiu a dosarelor pentru prestațiile la care cetățeanul este eligibil, acolo unde datele și consimțământul permit.
Programul de guvernare mai propune crearea arhitecturii de guvernanță digitală, în condițiile în care circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).
'Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital', se menționează în program.
Această măsură presupune: coordonare transministerială în domeniul transformării digitale, inclusiv prezidarea Comitetului pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB) și monitorizarea reformei Comitetului Tehno-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), în prezent sub tutela ADR; supervizare politică a Chief Information Officer-ului guvernamental (GCIO) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR); supervizarea proiectelor strategice - implementarea și adopția portofelului EUDI, capacitatea instituțională în domeniul IA la nivelul administrației centrale.
Reforma Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO este următoarea măsură pe lista Guvernului propus. Aceasta prevede: desemnarea președintelui ADR drept Chief Information Officer guvernamental (GCIO), sub autoritatea prim-ministrului și supervizarea politică a viceprim-ministrului, cu plasarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului; se asigură resursa tehnică necesară și se clarifică rolul și responsabilitățile; se extind competențele ADR în domeniul inteligenței artificiale; se plasează sub echipa GCIO competențele de arhitectură enterprise guvernamentală, design de servicii, reglementare IT, formulare de politici și comunicare publică; rețea de CIO ministeriali/instituționali la nivelul principalelor instituții și agenții cu rol în transformarea digitală, prin atribuirea rolului unui secretar de stat, director de departament sau secretarului general al instituției, după caz; se structurează echipa GCIO pe doi piloni - operațional (gestiunea activității instituționale a ADR) și tehnic (coordonarea proiectelor digitale de proporții și a rețelei de CIO ministeriali).
Documentul mai propune restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB): prezidare de către viceprim-ministrul pentru transformare digitală - întâlniri lunare obligatorii, decizii cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, agendă pre-revizuită de GCIO, hotărâri publicate transparent în 48 de ore de la ședință; secretariatul tehnic al CERB este asigurat de ADR; includerea în CERB, cu drept de vot, a miniștrilor-cheie cu atribuții adiacente transformării digitale (MEDAT, Interne, Finanțe, Justiție, Fonduri Europene, Educație, Sănătate, Muncă) și a liderilor de agenții relevante la nivel de secretar de stat; restructurarea Consorțiului CERB - consilierul prezidențial însărcinat cu transformarea digitală și IA, reprezentanți ai sectorului privat (asociații patronale și tehnologice), ai societății civile și ai mediului academic.
Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale se referă la: Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale (viceprim-ministrul de resort definește direcția strategică a României în domeniul IA; ADR este autoritatea de implementare a inițiativelor de transformare și reformă; se asigură conformarea cu normele europene, prin transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1689 și încorporarea modificărilor Digital Omnibus; se clarifică coordonarea în modelul hibrid de supraveghere (ANCOM, ASF/BNR, ANSPDCP), în vederea implementării acestor cadre normative; se elaborează un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în administrația publică și un cadru pentru achizițiile publice de produse și servicii IA; se lansează programe pilot de utilizare a IA în sectorul public, inclusiv hub-uri de inovare în administrație și hackatoane publice; se lansează primul sandbox de reglementare în inteligența artificială la nivel național și se stabilește un cadru pentru utilizarea strategică a sandbox-urilor; se implementează un program de alfabetizare în domeniul IA pentru personalul din administrația publică - ANFP, Institutul Național de Administrație); Guvernanță publică bazată pe date (instituționalizarea guvernanței bazate pe date în toate ministerele și agențiile: capabilități analitice, instrumente de vizualizare, interoperabilitate între bazele de date publice; se aplică principiul 'open by default' pentru datele publice; se extind seturile de date disponibile pe data.gov.ro; fundamentarea deciziilor guvernamentale pe date agregate, actualizate și analizate în timp real, inclusiv prin IA, cu respectarea strictă a protecției datelor cu caracter personal).
O a treia reformă este 'infrastructura invizibilă de încredere', respectiv cloud guvernamental, infrastructură digitală și interoperabilitate.
'Relația de încredere dintre cetățean și stat se clădește pe date și servicii livrate eficient. Până în martie 2026, doar 9 din 41 de aplicații erau migrate în cloudul guvernamental, iar interoperabilitatea rămâne un concept abstract. Progresele în materie de inteligență artificială schimbă datele problemei; adaptarea devine o chestiune fundamentală; Se dezvoltă o viziune națională pentru un 'stat agentic', sub coordonarea viceprim-ministrului de resort; Se revitalizează ritmul de migrare a aplicațiilor în cloudul guvernamental, pe baza unui plan trimestrial cu jaloane clare; Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate - condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only; jalon PNRR; Se constituie o bibliotecă de building blocks software reutilizabile, pentru eficiență în achizițiile de tehnologie a informației și comunicațiilor; Se extind Catalogul național al serviciilor publice și Registrul aplicațiilor informatice; Se actualizează Ghidul de securitate cibernetică (2021) la noile provocări din spațiul cibernetic; se instituie un barometru instituțional, se lansează programe de alfabetizare cibernetică în administrația publică și se extinde campania de diplomație cibernetică a României; Se consolidează securitatea cibernetică instituțională: CRISCE devine centru de răspuns la incidente cibernetice pentru sectorul energetic; se înființează echipe SOC și CSIRT la companiile naționale', se arată în programul de guvernare la Capitolul Transformare digitală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi ,editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Specimen al Cărţii Electronice de Identitate
Citiţi şi:
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M
Bende: Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic; de acord să înverzim,dar să o facem cu cap
Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic, iar eu sunt de acord să înverzim cât se poate, însă nu dintr-o dată, ci să încercăm să o facem cu cap, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru industrii și servic
Jude (Romgaz): Nu vom ajunge la Net Zero în 2050, dar putem atinge cât mai mult acest obiectiv
Obiectivul Net Zero nu poate fi atins în 2050, dar avem obligația să realizăm toate acele investiții absolut necesare ca să atingem cât mai mult acest obiectiv, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. '
Frăsineanu: Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate la acest moment
Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate, la acest moment, și continuăm să le abandonăm fie în depozitele de deșeuri, fie pe câmpuri sau în păduri, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat
Man (ANRE): Proiectele 'verzi' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară
Proiectele de energie 'verde' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară, iar cu cât vor fi mai multe proiecte-pilot, cu atât vom putea spune că am făcut pași efectivi spre o tranziție, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', secretarul general al Autorității Națio
Antal (Senat): Pariul pe verde al UE a generat cea mai mare provocare - prețul imens de ridicat al energiei
Uniunea Europeană (UE) a pariat pe verde, dar a generat cea mai mare provocare, respectiv prețul imens de ridicat al energiei, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lor
INS: România a cheltuit peste 10 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2025, echivalentul a 0,52% din PIB
Cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au totalizat 10,076 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 0,52% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,35% în sectorul privat și 0,17% în sectorul public, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În anul
Prima ediție a forumului pe tema gazelor 'verzi', organizată marți la Palatul Parlamentului
Jucătorii din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte participă, marți, la prima ediție a forumului 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României'. Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț










