Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
'România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre-completate - proxy pentru principiul once-only - România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%', se arată în documentul dat sâmbătă publicității.
Conform sursei citate, în Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 - cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83), în condițiile în care media OCDE a urcat la 0,70.
'România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro - 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real', se susține în programul de guvernare.
O primă măsură pe termen scurt (orizont 12-18 luni) prevede identitate electronică pentru toți românii.
'România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții - ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate - dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui', explică documentul.
În acest context, se propune: accelerarea adopției cărții electronice de identitate în rândul cetățenilor, pentru atingerea pragului asumat prin PNRR; continuarea proiectului L32/2026 - ROeID obligatoriu pentru funcționari, pârghie reală de adopție masivă a identității electronice; uniformizarea costurilor între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă; dezvoltarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet), pornind de la cartea electronică de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183, cu alocarea resursei tehnice necesare; alocarea resursei strategice pentru operaționalizarea, creșterea gradului de adopție și dezvoltarea ecosistemului portofelului EUDI, cu implicarea actorilor din mediul privat, precum și adoptarea unei foi de parcurs pentru emiterea de atribute în portofelul EUDI și pentru integrarea autentificării cu acesta în platformele electronice ale instituțiilor publice centrale și locale.
O a două măsură este Single Digital Gateway prin care se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
Astfel, se reorganizează portalul unic al statului pe evenimente de viață ale cetățeanului (naștere, școlarizare, angajare și șomaj, căsătorie, achiziție imobiliară, boală și invaliditate, pensionare, deces) și pe ciclul de viață al afacerii (înființare, obligații fiscale, autorizații și avize, achiziții publice, export, dizolvare); se integrează obligatoriu instituțiile publice centrale și locale; toate procedurile disponibile prin SDG au caracter complet digital, end-to-end, cu urmărirea în timp real a statusului cererii și notificări automate la fiecare etapă; se transformă procesele și se modifică legislația primară și secundară pentru efectuarea electronică a procedurilor; aplicarea principiului 'once-only' în toate parcursurile: niciun document sau set de date deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului sau companiei; se implementează un mecanism de asistență digitală - ghiduri și asistent inteligent bazat pe IA; servicii proactive prin SDG - notificarea automată a expirării documentelor, inițierea din oficiu a dosarelor pentru prestațiile la care cetățeanul este eligibil, acolo unde datele și consimțământul permit.
Programul de guvernare mai propune crearea arhitecturii de guvernanță digitală, în condițiile în care circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).
'Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital', se menționează în program.
Această măsură presupune: coordonare transministerială în domeniul transformării digitale, inclusiv prezidarea Comitetului pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB) și monitorizarea reformei Comitetului Tehno-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), în prezent sub tutela ADR; supervizare politică a Chief Information Officer-ului guvernamental (GCIO) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR); supervizarea proiectelor strategice - implementarea și adopția portofelului EUDI, capacitatea instituțională în domeniul IA la nivelul administrației centrale.
Reforma Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO este următoarea măsură pe lista Guvernului propus. Aceasta prevede: desemnarea președintelui ADR drept Chief Information Officer guvernamental (GCIO), sub autoritatea prim-ministrului și supervizarea politică a viceprim-ministrului, cu plasarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului; se asigură resursa tehnică necesară și se clarifică rolul și responsabilitățile; se extind competențele ADR în domeniul inteligenței artificiale; se plasează sub echipa GCIO competențele de arhitectură enterprise guvernamentală, design de servicii, reglementare IT, formulare de politici și comunicare publică; rețea de CIO ministeriali/instituționali la nivelul principalelor instituții și agenții cu rol în transformarea digitală, prin atribuirea rolului unui secretar de stat, director de departament sau secretarului general al instituției, după caz; se structurează echipa GCIO pe doi piloni - operațional (gestiunea activității instituționale a ADR) și tehnic (coordonarea proiectelor digitale de proporții și a rețelei de CIO ministeriali).
Documentul mai propune restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB): prezidare de către viceprim-ministrul pentru transformare digitală - întâlniri lunare obligatorii, decizii cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, agendă pre-revizuită de GCIO, hotărâri publicate transparent în 48 de ore de la ședință; secretariatul tehnic al CERB este asigurat de ADR; includerea în CERB, cu drept de vot, a miniștrilor-cheie cu atribuții adiacente transformării digitale (MEDAT, Interne, Finanțe, Justiție, Fonduri Europene, Educație, Sănătate, Muncă) și a liderilor de agenții relevante la nivel de secretar de stat; restructurarea Consorțiului CERB - consilierul prezidențial însărcinat cu transformarea digitală și IA, reprezentanți ai sectorului privat (asociații patronale și tehnologice), ai societății civile și ai mediului academic.
Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale se referă la: Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale (viceprim-ministrul de resort definește direcția strategică a României în domeniul IA; ADR este autoritatea de implementare a inițiativelor de transformare și reformă; se asigură conformarea cu normele europene, prin transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1689 și încorporarea modificărilor Digital Omnibus; se clarifică coordonarea în modelul hibrid de supraveghere (ANCOM, ASF/BNR, ANSPDCP), în vederea implementării acestor cadre normative; se elaborează un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în administrația publică și un cadru pentru achizițiile publice de produse și servicii IA; se lansează programe pilot de utilizare a IA în sectorul public, inclusiv hub-uri de inovare în administrație și hackatoane publice; se lansează primul sandbox de reglementare în inteligența artificială la nivel național și se stabilește un cadru pentru utilizarea strategică a sandbox-urilor; se implementează un program de alfabetizare în domeniul IA pentru personalul din administrația publică - ANFP, Institutul Național de Administrație); Guvernanță publică bazată pe date (instituționalizarea guvernanței bazate pe date în toate ministerele și agențiile: capabilități analitice, instrumente de vizualizare, interoperabilitate între bazele de date publice; se aplică principiul 'open by default' pentru datele publice; se extind seturile de date disponibile pe data.gov.ro; fundamentarea deciziilor guvernamentale pe date agregate, actualizate și analizate în timp real, inclusiv prin IA, cu respectarea strictă a protecției datelor cu caracter personal).
O a treia reformă este 'infrastructura invizibilă de încredere', respectiv cloud guvernamental, infrastructură digitală și interoperabilitate.
'Relația de încredere dintre cetățean și stat se clădește pe date și servicii livrate eficient. Până în martie 2026, doar 9 din 41 de aplicații erau migrate în cloudul guvernamental, iar interoperabilitatea rămâne un concept abstract. Progresele în materie de inteligență artificială schimbă datele problemei; adaptarea devine o chestiune fundamentală; Se dezvoltă o viziune națională pentru un 'stat agentic', sub coordonarea viceprim-ministrului de resort; Se revitalizează ritmul de migrare a aplicațiilor în cloudul guvernamental, pe baza unui plan trimestrial cu jaloane clare; Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate - condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only; jalon PNRR; Se constituie o bibliotecă de building blocks software reutilizabile, pentru eficiență în achizițiile de tehnologie a informației și comunicațiilor; Se extind Catalogul național al serviciilor publice și Registrul aplicațiilor informatice; Se actualizează Ghidul de securitate cibernetică (2021) la noile provocări din spațiul cibernetic; se instituie un barometru instituțional, se lansează programe de alfabetizare cibernetică în administrația publică și se extinde campania de diplomație cibernetică a României; Se consolidează securitatea cibernetică instituțională: CRISCE devine centru de răspuns la incidente cibernetice pentru sectorul energetic; se înființează echipe SOC și CSIRT la companiile naționale', se arată în programul de guvernare la Capitolul Transformare digitală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi ,editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Specimen al Cărţii Electronice de Identitate
Citiţi şi:
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rotariu (DNSC): Folosim instrumente inteligente, dar nu avem reflexele de securitate necesare pentru a ne putea proteja
România oferă infrastructură de internet performantă și utilizează instrumente inteligente, însă utilizatorii finali nu au reflexele de securitate necesare pentru a se proteja și nu țin pasul cu tehnologia, a declarat, marți, la o dezbatere de specialitate, Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Na
Marinescu (BNR): Politicile economice ne pot duce pe direcții greșite, a căror corijare să necesite costuri vreme de decenii
Politicile economice pot conduce la direcții greșite, a căror corectare poate necesita costuri vreme de decenii, în lipsa unei fundamentări riguroase, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul său. 'Cred că cel mai important mesaj pentru tinerii economiști e
Dobre (IRIA): Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin o fraudă online
Șase din zece români cu vârsta de peste 50 de ani au trecut prin cel puțin o tentativă de fraudă online, potrivit datelor unui studiu prezentat marți de către președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA), Alexandra Dobre, într- dezbatere de specialitate. 'Tehnologia face parte din viața
BNS se opune investirii banilor din Pilonul II de pensii în companii din domeniul apărării și industriei de armament
Blocul Național Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate privat ar putea investi banii din Pilonul II de pensii în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament. 'Blocul Național Sindical a luat act cu îngrijorare de inițiativa legislativă
Scăderea inflației la 10,4% este, în mare măsură, o iluzie sezonieră (analiză)
Economia României a transmis un semnal pozitiv în iunie, odată cu reducerea ratei anuale a inflației la 10,4%, însă această evoluție este explicată, în mare măsură, de scăderea sezonieră a prețurilor la fructe, legume și ouă, potrivit unei analize Akcenta. Conform sursei citate, economia României a trimis un semna
UNSAR: 50 de familii despăgubite în fiecare zi pentru avariile instalațiilor interioare ale locuințelor
Aproape 50 de familii au fost despăgubite în fiecare zi pentru daune provocate de spargerea conductelor sau de alte avarii ale instalațiilor din locuință, fiind plătite circa 18.300 de dosare de daună, în baza asigurărilor facultative de locuințe, arată datele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
O nouă inițiativă BEI mobilizează până la 80 miliarde de euro pentru finanțarea unicornilor tech
România susține lansarea noului instrument strategic de finanțare a inovației prin Banca Europeană de Investiții (BEI), care mobilizează până la 80 de miliarde de euro pentru finanțarea unicornilor tech, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Europa are un nivel ridicat al cercetării, antreprenori și companii tehnologic
Pîslaru: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR
Comisia Europeană a aprobat luni propunerea de renegociere a PNRR iar aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene este așteptată pe 7 august, potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'O veste bună, în exclusivitate, de la Bruxelles: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de
Un câștig de circa 380.000 de lei s-a înregistrat duminică, la tragerea Noroc
Un câștig în valoare de 379.289,28 de lei s-a înregistrat duminică la tragerea Noroc, la categoria a II-a, informează, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat online, pe bilete.loto.ro. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/
APIA: Eșantionul de control pentru Campania 2026 cuprinde 14.802 de fermieri
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras eșantionul de control aferent Campaniei 2026, care cuprinde 14.802 fermieri (fermieri distincți), pentru care se vor efectua verificări privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a normelor de condiționalitate și a cerințelor specifice intervențiilor solicitate. Conform unui comunicat al
ANPC: 164 amenzi de peste 750.000 lei, aplicate într-o săptămână în urma controalelor pe litoralul românesc
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au desfășurat, în perioada 6-12 iulie, controale în stațiunile de pe litoralul românesc și au aplicat 164 amenzi contravenționale, în valoare de peste 750.000 lei, precum și 191 avertismente. Potrivit unui comunicat al instituției, valoarea totală a
Inflația ar putea coborî sub 10% în a doua jumătate a anului, dacă nu vor fi introduse noi taxe (profesor de economie)
Rata anuală a inflației ar putea coborî sub 10% în a doua jumătate a anului, dacă nu vor fi introduse noi taxe și va continua consolidarea fiscal-bugetară, a declarat luni, pentru AGERPRES, profesorul universitar de economie Cristian Păun. 'Dacă nu se mai umblă la taxe și se continuă ajustarea deficitului, posibil vom vedea o temperare a inflaț
LAPAR: Omnibusul fitosanitar trebuie să țină cont de realitățile din fiecare stat-membru al UE
Actualele negocieri privind Omnibusul fitosanitar reprezintă un moment important pentru viitorul agriculturii europene, dar această reformă trebuie să țină cont de realitățile din fiecare stat-membru și de diferențele dintre zonele agricole ale Europei, susțin reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
ANSVSA: Nu există cazuri confirmate de antrax la animale sau la oameni în județul Botoșani
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) infirmă informațiile apărute în spațiul public privind existența unui focar de antrax la bovine și a unui caz de antrax cutanat la om în județul Botoșani, precizând că verificările clinice și de laborator nu au confirmat existența unor astfel de cazuri.
Hidroelectrica raportează un randament agregat al acțiunilor de 141%, la trei ani de la listarea pe BVB
Randamentul acțiunilor Hidroelectrica, listate pe Bursa de Valori București (BVB) cu simbolul H2O, a ajuns la 141%, după trei ani de la listare, pe fondul unor investiții-record, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES. 'La 3 ani de la listarea pe BVB, în urma celei mai mari oferte publice din Europa și a treia din l