Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
'România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre-completate - proxy pentru principiul once-only - România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%', se arată în documentul dat sâmbătă publicității.
Conform sursei citate, în Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 - cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83), în condițiile în care media OCDE a urcat la 0,70.
'România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro - 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real', se susține în programul de guvernare.
O primă măsură pe termen scurt (orizont 12-18 luni) prevede identitate electronică pentru toți românii.
'România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții - ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate - dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui', explică documentul.
În acest context, se propune: accelerarea adopției cărții electronice de identitate în rândul cetățenilor, pentru atingerea pragului asumat prin PNRR; continuarea proiectului L32/2026 - ROeID obligatoriu pentru funcționari, pârghie reală de adopție masivă a identității electronice; uniformizarea costurilor între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă; dezvoltarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet), pornind de la cartea electronică de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183, cu alocarea resursei tehnice necesare; alocarea resursei strategice pentru operaționalizarea, creșterea gradului de adopție și dezvoltarea ecosistemului portofelului EUDI, cu implicarea actorilor din mediul privat, precum și adoptarea unei foi de parcurs pentru emiterea de atribute în portofelul EUDI și pentru integrarea autentificării cu acesta în platformele electronice ale instituțiilor publice centrale și locale.
O a două măsură este Single Digital Gateway prin care se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
Astfel, se reorganizează portalul unic al statului pe evenimente de viață ale cetățeanului (naștere, școlarizare, angajare și șomaj, căsătorie, achiziție imobiliară, boală și invaliditate, pensionare, deces) și pe ciclul de viață al afacerii (înființare, obligații fiscale, autorizații și avize, achiziții publice, export, dizolvare); se integrează obligatoriu instituțiile publice centrale și locale; toate procedurile disponibile prin SDG au caracter complet digital, end-to-end, cu urmărirea în timp real a statusului cererii și notificări automate la fiecare etapă; se transformă procesele și se modifică legislația primară și secundară pentru efectuarea electronică a procedurilor; aplicarea principiului 'once-only' în toate parcursurile: niciun document sau set de date deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului sau companiei; se implementează un mecanism de asistență digitală - ghiduri și asistent inteligent bazat pe IA; servicii proactive prin SDG - notificarea automată a expirării documentelor, inițierea din oficiu a dosarelor pentru prestațiile la care cetățeanul este eligibil, acolo unde datele și consimțământul permit.
Programul de guvernare mai propune crearea arhitecturii de guvernanță digitală, în condițiile în care circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).
'Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital', se menționează în program.
Această măsură presupune: coordonare transministerială în domeniul transformării digitale, inclusiv prezidarea Comitetului pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB) și monitorizarea reformei Comitetului Tehno-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), în prezent sub tutela ADR; supervizare politică a Chief Information Officer-ului guvernamental (GCIO) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR); supervizarea proiectelor strategice - implementarea și adopția portofelului EUDI, capacitatea instituțională în domeniul IA la nivelul administrației centrale.
Reforma Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO este următoarea măsură pe lista Guvernului propus. Aceasta prevede: desemnarea președintelui ADR drept Chief Information Officer guvernamental (GCIO), sub autoritatea prim-ministrului și supervizarea politică a viceprim-ministrului, cu plasarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului; se asigură resursa tehnică necesară și se clarifică rolul și responsabilitățile; se extind competențele ADR în domeniul inteligenței artificiale; se plasează sub echipa GCIO competențele de arhitectură enterprise guvernamentală, design de servicii, reglementare IT, formulare de politici și comunicare publică; rețea de CIO ministeriali/instituționali la nivelul principalelor instituții și agenții cu rol în transformarea digitală, prin atribuirea rolului unui secretar de stat, director de departament sau secretarului general al instituției, după caz; se structurează echipa GCIO pe doi piloni - operațional (gestiunea activității instituționale a ADR) și tehnic (coordonarea proiectelor digitale de proporții și a rețelei de CIO ministeriali).
Documentul mai propune restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB): prezidare de către viceprim-ministrul pentru transformare digitală - întâlniri lunare obligatorii, decizii cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, agendă pre-revizuită de GCIO, hotărâri publicate transparent în 48 de ore de la ședință; secretariatul tehnic al CERB este asigurat de ADR; includerea în CERB, cu drept de vot, a miniștrilor-cheie cu atribuții adiacente transformării digitale (MEDAT, Interne, Finanțe, Justiție, Fonduri Europene, Educație, Sănătate, Muncă) și a liderilor de agenții relevante la nivel de secretar de stat; restructurarea Consorțiului CERB - consilierul prezidențial însărcinat cu transformarea digitală și IA, reprezentanți ai sectorului privat (asociații patronale și tehnologice), ai societății civile și ai mediului academic.
Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale se referă la: Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale (viceprim-ministrul de resort definește direcția strategică a României în domeniul IA; ADR este autoritatea de implementare a inițiativelor de transformare și reformă; se asigură conformarea cu normele europene, prin transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1689 și încorporarea modificărilor Digital Omnibus; se clarifică coordonarea în modelul hibrid de supraveghere (ANCOM, ASF/BNR, ANSPDCP), în vederea implementării acestor cadre normative; se elaborează un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în administrația publică și un cadru pentru achizițiile publice de produse și servicii IA; se lansează programe pilot de utilizare a IA în sectorul public, inclusiv hub-uri de inovare în administrație și hackatoane publice; se lansează primul sandbox de reglementare în inteligența artificială la nivel național și se stabilește un cadru pentru utilizarea strategică a sandbox-urilor; se implementează un program de alfabetizare în domeniul IA pentru personalul din administrația publică - ANFP, Institutul Național de Administrație); Guvernanță publică bazată pe date (instituționalizarea guvernanței bazate pe date în toate ministerele și agențiile: capabilități analitice, instrumente de vizualizare, interoperabilitate între bazele de date publice; se aplică principiul 'open by default' pentru datele publice; se extind seturile de date disponibile pe data.gov.ro; fundamentarea deciziilor guvernamentale pe date agregate, actualizate și analizate în timp real, inclusiv prin IA, cu respectarea strictă a protecției datelor cu caracter personal).
O a treia reformă este 'infrastructura invizibilă de încredere', respectiv cloud guvernamental, infrastructură digitală și interoperabilitate.
'Relația de încredere dintre cetățean și stat se clădește pe date și servicii livrate eficient. Până în martie 2026, doar 9 din 41 de aplicații erau migrate în cloudul guvernamental, iar interoperabilitatea rămâne un concept abstract. Progresele în materie de inteligență artificială schimbă datele problemei; adaptarea devine o chestiune fundamentală; Se dezvoltă o viziune națională pentru un 'stat agentic', sub coordonarea viceprim-ministrului de resort; Se revitalizează ritmul de migrare a aplicațiilor în cloudul guvernamental, pe baza unui plan trimestrial cu jaloane clare; Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate - condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only; jalon PNRR; Se constituie o bibliotecă de building blocks software reutilizabile, pentru eficiență în achizițiile de tehnologie a informației și comunicațiilor; Se extind Catalogul național al serviciilor publice și Registrul aplicațiilor informatice; Se actualizează Ghidul de securitate cibernetică (2021) la noile provocări din spațiul cibernetic; se instituie un barometru instituțional, se lansează programe de alfabetizare cibernetică în administrația publică și se extinde campania de diplomație cibernetică a României; Se consolidează securitatea cibernetică instituțională: CRISCE devine centru de răspuns la incidente cibernetice pentru sectorul energetic; se înființează echipe SOC și CSIRT la companiile naționale', se arată în programul de guvernare la Capitolul Transformare digitală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi ,editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Specimen al Cărţii Electronice de Identitate
Citiţi şi:
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Darău: Sprijinul pentru meșteșuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiții
Sprijinul pentru meșteșuguri trebuie să însemne mai mult decât păstrarea unor tradiții, iar produsele românești trebuie să ajungă pe piață, să creeze contacte de afaceri și să deschidă noi parteneriate, consideră Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. 'Meșteșuguril
Bursa de la București a pierdut în această săptămână aproape șapte miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 6,81 miliarde de lei la capitalizare (-1%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 14,67 milioane de lei (-3,28%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 671,79 miliarde de lei, &ici
ONRC: Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 3% în primele opt luni din 2026
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 2,92% în primele opt luni din 2026, până la 37.227, față de 36.171 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 7.976 de firme (număr &i
DNSC avertizează asupra unor SMS-uri frauduloase privind anumite sume neachitate pentru parcare
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor mesaje SMS frauduloase transmise în numele TPARK, prin care utilizatorii sunt informați că ar avea o sumă neachitată pentru parcare. 'Mesajul creează o stare artificială de urgență, susținând că, în cazul întârzierii plății, vor fi
Chisăliță: România, furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import
România are o oportunitate strategică prin începutul producției din Neptun Deep, care se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești, dar riscă să rămână cu rolul cel mai prost, acela de furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, de cumpărător de gaze scumpe din import și de colector de bani aproape exclusiv din facturile propriil
MIPE: Peste 2,2 milioane de euro pentru centre de sănătate mintală dedicate prevenirii și tratării adicțiilor
Peste 2,2 milioane de euro vor fi alocate, printr-un apel de proiecte, pentru centre de sănătate mintală dedicate prevenirii și tratării adicțiilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a publicat Ghidul Solicitantului pentru un nou apel de proiecte destinat regiunii București-
MEDAT: Un miliard de euro pentru decarbonizarea căldurii industriale
Comisia Europeană a publicat termenii și condițiile finale pentru cea de-a doua licitație la nivel european dedicată decarbonizării căldurii industriale - IF26 Heat Auction, cu un buget estimat de un miliard de euro, finanțat din veniturile Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), informează Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului
Reportul la Loto 6/49 este de peste 2,24 milioane de euro la tragerea de duminică
Un report de peste 11,85 milioane de lei (peste 2,24 milioane de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, în timp ce la tragerea Noroc este un report cumulat de peste 5,46 milioane de lei (peste 1,03 milioane de euro), informează Loteria Română. Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plu
TAROM a efectuat zborul inaugural cu a doua aeronavă Boeing 737 MAX 8 la Chișinău
TAROM a introdus oficial în flotă cea de-a doua aeronavă Boeing 737 MAX 8 din flotă, care poartă numele 'Ivan Patzaichin', printr-un zbor inaugural pe ruta București - Chișinău, informează compania. Aeronava, adusă în România direct din Seattle de echipajele TAROM, a efectuat sâmbătă primul său zbor de linie &ic
ONRC: Peste 4.782 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele opt luni din acest an
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primele opt luni din acest an a fost de 4.782 , în creștere cu 4,85% față de perioada similară din 2025, când au fost înregistrate 4.561 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Comisia Europeană a lansat apelul pentru o nouă generație de Ambasadori ai Pactului Climatic European
Comisia Europeană a deschis, la 1 octombrie, apelul pentru o nouă generație de Ambasadori ai Pactului Climatic European, iar persoanele interesate se mai pot înscrie până la 31 octombrie 2026. În prezent, în România sunt activi 47 de ambasadori, dintr-un total de peste 1.100 de membri în toată Uniunea Europe
Negrescu: Menținerea ratingului României în categoria recomandată investițiilor este o gură de oxigen, nu un moment în care să deschidem șampania
Menținerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investițiilor reprezintă o gură de oxigen într-o mare de probleme cu care se confruntă România, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu, dar a subliniat că 'nu este un moment în care să deschidem șampania'.
Nazare: România a trecut și actualul test de rating al agenției; este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății
România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P și se menține în categoria recomandată investițiilor, iar acest rezultat a fost obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului, a transmis, vineri seara, ministrul interimar al Finanțelor, Alex
UPDATE Standard & Poor's a confirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3
Standard & Poor's (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) și a menținut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor pub
Bursa de Valori București a închis pe creștere ultima ședință de tranzacționare a săptămânii
Bursa de Valori București (BVB) a închis pe creștere ultima ședință de tranzacționare a acestei săptămâni, iar rulajul s-a cifrat la 98,90 milioane de lei (18,50 milioane de euro). Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,76%, până