Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
'România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre-completate - proxy pentru principiul once-only - România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%', se arată în documentul dat sâmbătă publicității.
Conform sursei citate, în Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 - cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83), în condițiile în care media OCDE a urcat la 0,70.
'România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro - 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real', se susține în programul de guvernare.
O primă măsură pe termen scurt (orizont 12-18 luni) prevede identitate electronică pentru toți românii.
'România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții - ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate - dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui', explică documentul.
În acest context, se propune: accelerarea adopției cărții electronice de identitate în rândul cetățenilor, pentru atingerea pragului asumat prin PNRR; continuarea proiectului L32/2026 - ROeID obligatoriu pentru funcționari, pârghie reală de adopție masivă a identității electronice; uniformizarea costurilor între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă; dezvoltarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet), pornind de la cartea electronică de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183, cu alocarea resursei tehnice necesare; alocarea resursei strategice pentru operaționalizarea, creșterea gradului de adopție și dezvoltarea ecosistemului portofelului EUDI, cu implicarea actorilor din mediul privat, precum și adoptarea unei foi de parcurs pentru emiterea de atribute în portofelul EUDI și pentru integrarea autentificării cu acesta în platformele electronice ale instituțiilor publice centrale și locale.
O a două măsură este Single Digital Gateway prin care se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
Astfel, se reorganizează portalul unic al statului pe evenimente de viață ale cetățeanului (naștere, școlarizare, angajare și șomaj, căsătorie, achiziție imobiliară, boală și invaliditate, pensionare, deces) și pe ciclul de viață al afacerii (înființare, obligații fiscale, autorizații și avize, achiziții publice, export, dizolvare); se integrează obligatoriu instituțiile publice centrale și locale; toate procedurile disponibile prin SDG au caracter complet digital, end-to-end, cu urmărirea în timp real a statusului cererii și notificări automate la fiecare etapă; se transformă procesele și se modifică legislația primară și secundară pentru efectuarea electronică a procedurilor; aplicarea principiului 'once-only' în toate parcursurile: niciun document sau set de date deja deținut de o instituție publică nu mai este solicitat cetățeanului sau companiei; se implementează un mecanism de asistență digitală - ghiduri și asistent inteligent bazat pe IA; servicii proactive prin SDG - notificarea automată a expirării documentelor, inițierea din oficiu a dosarelor pentru prestațiile la care cetățeanul este eligibil, acolo unde datele și consimțământul permit.
Programul de guvernare mai propune crearea arhitecturii de guvernanță digitală, în condițiile în care circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026).
'Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital', se menționează în program.
Această măsură presupune: coordonare transministerială în domeniul transformării digitale, inclusiv prezidarea Comitetului pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB) și monitorizarea reformei Comitetului Tehno-Economic pentru Societatea Informațională (CTE), în prezent sub tutela ADR; supervizare politică a Chief Information Officer-ului guvernamental (GCIO) și a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR); supervizarea proiectelor strategice - implementarea și adopția portofelului EUDI, capacitatea instituțională în domeniul IA la nivelul administrației centrale.
Reforma Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO este următoarea măsură pe lista Guvernului propus. Aceasta prevede: desemnarea președintelui ADR drept Chief Information Officer guvernamental (GCIO), sub autoritatea prim-ministrului și supervizarea politică a viceprim-ministrului, cu plasarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului; se asigură resursa tehnică necesară și se clarifică rolul și responsabilitățile; se extind competențele ADR în domeniul inteligenței artificiale; se plasează sub echipa GCIO competențele de arhitectură enterprise guvernamentală, design de servicii, reglementare IT, formulare de politici și comunicare publică; rețea de CIO ministeriali/instituționali la nivelul principalelor instituții și agenții cu rol în transformarea digitală, prin atribuirea rolului unui secretar de stat, director de departament sau secretarului general al instituției, după caz; se structurează echipa GCIO pe doi piloni - operațional (gestiunea activității instituționale a ADR) și tehnic (coordonarea proiectelor digitale de proporții și a rețelei de CIO ministeriali).
Documentul mai propune restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB): prezidare de către viceprim-ministrul pentru transformare digitală - întâlniri lunare obligatorii, decizii cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, agendă pre-revizuită de GCIO, hotărâri publicate transparent în 48 de ore de la ședință; secretariatul tehnic al CERB este asigurat de ADR; includerea în CERB, cu drept de vot, a miniștrilor-cheie cu atribuții adiacente transformării digitale (MEDAT, Interne, Finanțe, Justiție, Fonduri Europene, Educație, Sănătate, Muncă) și a liderilor de agenții relevante la nivel de secretar de stat; restructurarea Consorțiului CERB - consilierul prezidențial însărcinat cu transformarea digitală și IA, reprezentanți ai sectorului privat (asociații patronale și tehnologice), ai societății civile și ai mediului academic.
Pe termen lung (orizont mandat/dincolo de mandat), reformele structurale se referă la: Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale (viceprim-ministrul de resort definește direcția strategică a României în domeniul IA; ADR este autoritatea de implementare a inițiativelor de transformare și reformă; se asigură conformarea cu normele europene, prin transpunerea Regulamentului (UE) 2024/1689 și încorporarea modificărilor Digital Omnibus; se clarifică coordonarea în modelul hibrid de supraveghere (ANCOM, ASF/BNR, ANSPDCP), în vederea implementării acestor cadre normative; se elaborează un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în administrația publică și un cadru pentru achizițiile publice de produse și servicii IA; se lansează programe pilot de utilizare a IA în sectorul public, inclusiv hub-uri de inovare în administrație și hackatoane publice; se lansează primul sandbox de reglementare în inteligența artificială la nivel național și se stabilește un cadru pentru utilizarea strategică a sandbox-urilor; se implementează un program de alfabetizare în domeniul IA pentru personalul din administrația publică - ANFP, Institutul Național de Administrație); Guvernanță publică bazată pe date (instituționalizarea guvernanței bazate pe date în toate ministerele și agențiile: capabilități analitice, instrumente de vizualizare, interoperabilitate între bazele de date publice; se aplică principiul 'open by default' pentru datele publice; se extind seturile de date disponibile pe data.gov.ro; fundamentarea deciziilor guvernamentale pe date agregate, actualizate și analizate în timp real, inclusiv prin IA, cu respectarea strictă a protecției datelor cu caracter personal).
O a treia reformă este 'infrastructura invizibilă de încredere', respectiv cloud guvernamental, infrastructură digitală și interoperabilitate.
'Relația de încredere dintre cetățean și stat se clădește pe date și servicii livrate eficient. Până în martie 2026, doar 9 din 41 de aplicații erau migrate în cloudul guvernamental, iar interoperabilitatea rămâne un concept abstract. Progresele în materie de inteligență artificială schimbă datele problemei; adaptarea devine o chestiune fundamentală; Se dezvoltă o viziune națională pentru un 'stat agentic', sub coordonarea viceprim-ministrului de resort; Se revitalizează ritmul de migrare a aplicațiilor în cloudul guvernamental, pe baza unui plan trimestrial cu jaloane clare; Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate - condiție tehnică pentru orice măsură de tip once-only; jalon PNRR; Se constituie o bibliotecă de building blocks software reutilizabile, pentru eficiență în achizițiile de tehnologie a informației și comunicațiilor; Se extind Catalogul național al serviciilor publice și Registrul aplicațiilor informatice; Se actualizează Ghidul de securitate cibernetică (2021) la noile provocări din spațiul cibernetic; se instituie un barometru instituțional, se lansează programe de alfabetizare cibernetică în administrația publică și se extinde campania de diplomație cibernetică a României; Se consolidează securitatea cibernetică instituțională: CRISCE devine centru de răspuns la incidente cibernetice pentru sectorul energetic; se înființează echipe SOC și CSIRT la companiile naționale', se arată în programul de guvernare la Capitolul Transformare digitală. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi ,editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Specimen al Cărţii Electronice de Identitate
Citiţi şi:
Program de guvernare/ 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute cel puțin 7,2 miliarde de lei de la bănci, în august 2026
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna august 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.
UPDATE Fitch a menținut ratingul suveran al României la 'BBB minus', cu perspectivă negativă
Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la 'BBB minus', cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. 'Ratingul României este susținut de apartenența la UE și este asociat cu intrările de capital care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțarea e
Nazare: România rămâne în categoria recomandată investițiilor - un nou test trecut la limită
România rămâne în categoria recomandată investițiilor, iar în spatele acestui rezultat a stat un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea ca
Bolojan: Autoritățile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară
Autoritățile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară și există proceduri gestionate de Transelectrica și care vor fi puse în practică astfel încât să fie asigurată funcționarea sistemului, a declarat vineri, într-o conferință de presă, premierul interimar Bolojan.
Bolojan: Ucraina a fost de acord să exporte energie electrică în România, astfel încât să ne echilibreze sistemul energetic național
Ucraina are capacitate de energie electrică în rezervă și a fost de acord să exporte în România, în condiții de piață, astfel încât să ne echilibreze sistemul energetic național, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și funcția de ministru interimar al Energiei. <if
Bolojan: Mâine se vor lua deciziile pentru a menține un nivel al apei care să permită funcționarea Grupului 2 de la Cernavodă
Autoritățile de resort studiază soluțiile de intervenție la brațul Bala de pe Dunăre, iar în cursul zilei de sâmbătă specialiștii de la Apele Române și de la Forțele Navale vor lua deciziile posibile pentru a menține un nivel al apei care să permită funcționarea Grupului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, a declarat, vineri, premierul Ilie Bolojan, mi
UPDATE Bolojan: Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august
Autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, a anunțat, vineri, premierul interimar Ilie Bolojan.
APCPR: Adoptarea măsurilor pentru limitarea răspândirii virusului pestei porcine africane, un pas important în consolidarea biosecurității
Votul dat vineri în cadrul sesiunii extraordinare a Plenului Camerei Deputaților pentru adoptarea modificărilor legislative privind combaterea pestei porcine africane (PPA) reprezintă un pas important în consolidarea biosecurității și în protejarea fermelor comerciale de creștere a porcinelor, consideră Asociația Producătorilor de Carne de Porc din Rom&acir
Războiul din Iran a zguduit bursele; românii au devenit mai activi și 'au pus ochii' pe aur și petrol (analiză)
Investitorii români nu s-au retras complet, atunci când s-au prăbușit bursele internaționale, ci au devenit mai activi și s-au orientat în special către instrumente ce reacționează rapid la mișcările pieței, precum indicii americani, aurul și petrolul, relevă o analiză de specialitate, dată vineri publicității. 'Atacul SUA asupra Iranului
DNSC: Hackerii folosesc ClickFix, prin care utilizatorii sunt convinși să ruleze comenzi malițioase pe propriile dispozitive
Atacatorii online apelează, tot mai des, la ClickFix - o tehnică prin care utilizatorii sunt convinși să ruleze comenzi malițioase pentru dispozitivele lor, atrage atenția Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-o postare publicată, vineri, pe pagina de socializare a instituției. 'Ai întâlnit vreodată un mesaj pe un s
ANOFM: Blocarea HG 570 pune în pericol investiții europene de 234 milioane euro și afectează piața muncii
Posibila blocare a aplicării Hotărârii Guvernului nr. 570/2026, privind acordarea subvențiilor și a primei de stabilitate, adoptată pe 23 iulie, pune în pericol investiții europene de 234 milioane euro și afectează direct piața muncii din România, arată Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat transmis vineri.
Nazare: Discuțiile cu agențiile de evaluare financiară sunt foarte exigente; ele nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică
Discuțiile cu agențiile de evaluare financiară sunt foarte exigente, pentru că acestea nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică și capacitatea țării de a continua reformele și de a menține direcția fiscal-bugetară asumată, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanți
Aproape 800 de site-uri ilegale de jocuri de noroc, introduse pe lista neagră în ședința Comitetului de Supraveghere al ONJN
Aproximativ 800 de site-uri ilegale de jocuri de noroc au fost introduse pe lista neagră în cadrul ședinței Comitetului de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a anunțat, vineri, instituția. Potrivit unui comunicat al Oficiului, acestea se adaugă celor aproximativ 370 de site-uri introduse anterior, în actualul
Metrorex înlocuiește 15 kilometri de șină în cadrul programului de mentenanță preventivă
Metrorex continuă programul de mentenanță preventivă și anunță înlocuirea a 15 kilometri de șină, lucrările fiind programate exclusiv pe timpul nopții, astfel încât circulația trenurilor de metrou cu călători să nu fie afectată. Potrivit unui comunicat al companiei, în această perioadă, un convoi de aproximativ 850 de tone, cu ș
Miruță: Vom informa Comisia că ceea ce TAROM trebuia să facă până la 1 iunie și nu a făcut va fi realizat în regim accelerat
TAROM a avut un plan de restructurare agreat, în baza căruia a primit foarte mulți bani, însă obligațiile asumate nu au fost îndeplinite, astfel că în următoarele trei zile Comisia Europeană va fi informată că operatorul aerian va realiza în regim accelerat ceea ce nu a făcut, iar în șase săptămâni se va veni cu un proiect pentru vii