Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac.

Astfel, documentul propune operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice la nivel județean, prin care cetățenii accesează consiliere pentru audit energetic, dosare de finanțare și contractarea lucrărilor de eficiență prin AFM, corelat cu măsurile din Fondul Social pentru Climă.

'Se informează cetățenii cu privire la implicațiile schemei ETS2 (noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier - n. r.), cu prezentarea amănunțită și clară a formelor de sprijin financiar la dispoziția gospodăriilor eligibile. Se consiliază gospodăriile în accesarea finanțărilor publice pentru măsuri de eficiență energetică, termoizolare a locuințelor, înlocuirea sistemelor de încălzire cu pompe de căldură sau a sobelor de înaltă eficiență (pentru mediul rural), instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare. Ghișeele se integrează cu ghișeul unic digital', se menționează în document.

În ceea ce privește prețurile accesibile pentru cetățeni și industrie, se are în vedere menținerea prețului carburanților la pompă într-un interval suportabil prin continuarea și ajustarea schemei de sprijin în funcție de evoluția cotației petrolului, în cazul în care este necesar. Schema funcționează cu criterii publice de activare/dezactivare (interval de cotație Brent) și cu publicarea lunară a costului bugetar. Evaluarea din primul trimestru din T1 2027 va decide ieșirea ordonată, corelată cu producția Neptun Deep.

De asemenea, va fi menținută legislația în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.

Programul prevede creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice, prin accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene și naționale, fiind asigurată alinierea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Mediului. Totodată, vor fi reduse cotele de cofinanțare pentru sistemele fotovoltaice și se extinde finanțarea stocării în baterii prin instrumente financiare precum Fondul pentru Modernizare.

Alte măsuri avute în vedere vizează: asigurarea finanțării pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă; pregătirea finanțării pentru Unitățile 3 și 4 și pentru SMR Doicești; finalizarea centralelor hidroelectrice sistate, în condițiile respectării legislației de mediu; prioritizarea finalizării centralelor în ciclu combinat pe gaze naturale de la Turceni și Ișalnița din Fondul pentru Modernizare, în cadrul Planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia; extinderea și tehnologizarea rezervoarelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, atât din perspectiva creșterii volumului stocat, cât și a ratei de extracție; monitorizarea planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, concomitent cu implementarea Planului pentru Tranziție Justă în cele șase județe beneficiare și stimularea investițiilor private pentru dezvoltare; diversificarea surselor de aprovizionare cu produse petroliere prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic, fiind menținute capacitățile de rafinare relevante operaționale; se monitorizează și se consolidează stocurile petroliere de siguranță.

Tot pe termen scurt (orizont 12-18 luni), se are în vedere finalizarea centralei de la Iernut cu termen accelerat și obligație de diversificare prin stocare în baterii pentru Hidroelectrica, Electrica și alte companii de stat; comunicare publică cu termene rezonabile pentru a semnala potențialul de scădere a prețului energiei.

'Progresul se raportează public semestrial, pe fiecare proiect, față de țintele de sistem din context (peste 4,3 GW eolian, 9,9 GW fotovoltaic și 1.400 MW baterii la finalul lui 2027, conform Transelectrica)', se mai arată în document, care menționează și stabilirea unor scheme de sprijin și surse de finanțare pentru producția locală de biocombustibili, biogaz și biometan - diversificând mixul și reducând expunerea la importuri energetice. Termenul-cadru este primul an de mandat.

Referitor la valorificarea prosumatorilor, programul de guvernare cuprinde măsuri vizând: încurajarea autoconsumului prosumatorilor prin susținerea instalării de sisteme de baterii și a măsurilor de management al consumului de energie (demand side management), care contribuie la flexibilitatea rețelei; crearea cadrului prin care autoritățile publice locale pot prelua surplusul prosumatorilor și îl pot direcționa către consumatori vulnerabili - inovație socială cu cost fiscal direct nul, descentralizare reală a politicii energetice locale (cadrul de reglementare pentru preluarea surplusului de către APL se elaborează cu ANRE în 12 luni; corelare cu contorizarea inteligentă și tarifele dinamice).

În ceea ce privește investițiile în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale, se are în vedere accelerarea proiectelor companiilor Transelectrica și Transgaz pentru extinderea și modernizarea rețelelor de transport, cu accent pe interconectările transfrontaliere și pe capacitatea de integrare a energiei regenerabile variabile în sistemul electroenergetic și de preluare a gazului natural din Marea Neagră, intensificarea digitalizării rețelelor energetice, prin instalarea accelerată a contoarelor inteligente și dezvoltarea de soluții de management al cererii de energie (demand side management).

De asemenea, se consolidează reforma procesului de racordare la rețea prin trecerea de la principiul 'primul venit, primul servit' la un mecanism concurențial, bazat pe licitație și pe garanții financiare proporționale, se accelerează investițiile în rețelele de distribuție de energie electrică pentru adaptarea acestora la procesul de electrificare și la creșterea capacității prosumatorilor, se introduce tariful binom pentru distribuția energiei electrice, care ia în calcul atât energia activă consumată, cât și puterea branșamentului, și se extinde rețeaua de distribuție a gazelor naturale în localitățile în care gazul natural reprezintă soluția optimă, pe baza unor analize economice riguroase.

O altă măsură pe termen scurt se referă la revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, urmând să fie actualizat pragul de venit pentru încadrarea în categoria consumatorului vulnerabil, care nu a fost revizuit în raport cu evoluția inflației și a salariului mediu și să fie extinse categoriile eligibile pentru a include gospodăriile expuse costurilor ridicate după introducerea sistemului ETS2, prin care se introduce un preț al emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor și al transportului rutier.

Legislația de implementare a ETS2 va fi corelată cu aprobarea Planului Social pentru Climă, precondiție pentru accesarea finanțării aferente Fondului Social pentru Climă, prin care României îi revin peste 6 miliarde de euro pentru protecția consumatorilor vulnerabili de energie și de servicii de transport (casnici și micro-întreprinderi), și va fi introdus un mecanism de revizuire periodică a criteriilor de sărăcie energetică, bazat pe date INS și ANRE, pentru a elimina decalajele dintre legislație și realitatea pieței. Pragul de venit se indexează automat anual (inflație/salariu mediu). Aprobarea Planului Social pentru Climă se tratează ca jalon prioritar de Guvern, fiind precondiția celor peste 6 miliarde euro din FSC.

Reformele structurale (orizont mandat/dincolo de mandat) prevăzute în Programul de guvernare fac referire la dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă și retehnologizarea U1, ce 'reprezintă coloana vertebrală a securității energetice a României până în 2032', valorificarea Neptun Deep, 'un pilon de securitate energetică și o sursă de venit fiscal substanțial, coerent cu reforma redevențelor', fiind stabilit un cadru pentru utilizarea gazului ca pârghie de relansare industrială cu valoare adăugată în România, nu doar ca export, reforma redevențelor și creșterea capacității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), noul cadru al redevențelor urmând să intre în vigoare înainte de începerea producției Neptun Deep (2027). Capacitatea ANRMPSG se consolidează în primul an de mandat.

Celelalte două reforme structurale vizează Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României, în acest sens urmând să fie realizată partea națională de infrastructură (conducte, stații de comprimare, modernizare măsurare la granițe), să se încheie parteneriate strategice cu operatorii regionali, să se stabilească tarife de tranzit predictibile și să se atragă cofinanțare europeană, și energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv operaționalizarea integrală a Legii nr. 121/2024, cu privire la lista perimetrelor de exploatare, legislația secundară, prima rundă de licitații și soluția de evacuare a puterii, coordonarea spațiului maritim cu Neptun Deep, navigația, pescuitul, ariile protejate și zonele militare, alături de cooperarea cu Bulgaria pentru atingerea scării necesare în bazinul Mării Negre. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică)