Invadarea Ucrainei în 2022 a amplificat o succesiune de crize care au lovit economiile europene în ultimii ani, de la pandemie la explozia prețurilor la energie, iar România a resimțit puternic aceste șocuri pe fondul unui deficit bugetar deja ridicat și al vulnerabilităților structurale, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu într-o analiză pentru AGERPRES.

'Ultimii ani au adus șocuri negative extraordinare pentru țările europene. Efecte ale crizei financiare globale lăsaseră urme adânci oricum; datorii publice crescute, operațiuni neconvenționale ale băncilor centrale care, deși au salvat bănci comerciale și companii, au afectat alocarea resurselor, distribuția veniturilor în societate. Bilanțurile băncilor centrale mari au crescut de multe ori - s-a făcut emisiune de bani pe scară largă. Inflația nu a explodat fiindcă înclinația de deținere de lichiditate a decolat. România, deși avea o datorie publică mică (în jur de 12-13% din PIB în 2008), a fost lovită de 'înghețul' piețelor financiare și a fost nevoită să ceară asistență financiară de la UE, FMI și Banca Mondială. A operat atunci un program de austeritate prin tăieri de salarii bugetare și creșterea TVA pentru a reduce deficitul bugetar', spune Daniel Dăianu.

Potrivit președintelui CF, șocul pandemiei din 2020 a făcut ca economiile să fie închise parțial, ceea ce a dus la căderi de producție și creștere a deficitelor bugetare; în România, deficitul bugetar, ce fusese peste 4% din PIB în 2019, s-a situat în 2020 la peste 9% din PIB. Lanțuri de producție în economia globală au fost dereglate, comerțul internațional a fost perturbat. Situația a fost îngreunată de politici legate de schimbările climatice și tranziția energetică. În 2021, pe măsură ce economiile s-au redeschis, au crescut automat venituri fiscale, iar deficitele s-au micșorat; aceasta s-a văzut și în România, unde deficitul bugetar ESA în 2021 a fost de 7,2% din PIB.

Conform analizei, invadarea Ucrainei în 2022 a bulversat Europa. Dependența de gazul rusesc s-a revelat o vulnerabilitate și a accentuat 'criza energetică' în Europa. Încercarea de a reduce cât mai mult această dependență s-a dovedit un proces anevoios, costisitor. Procurarea de gaz lichefiat din SUA și alte regiuni este scumpă, deși o 'primă pe securitate' se plătește. Europa are un dezavantaj competitiv major în privința costului energiei.

Daniel Dăianu menționează că inflația a urcat rapid în Europa în 2022 pe fondul creșterii brutale a costului energiei și dereglărilor în lanțuri de producție, a accentuat o criză a costului vieții ce a favorizat ascensiunea radicalismului politic; s-a accentuat o criză de încredere între cetățeni și partidele mainstream (situație vizibilă după criza financiară). În România, rata medie a inflației a crescut de la 5,1% în 2021 la 13,8% în 2022. Deficitul bugetar ESA a scăzut în România în 2022 la 6,5% din PIB, evoluție datorată unor venituri fiscale mult umflate de inflația din acel an.

Creșterea economică în România a scăzut substanțial după 2022, în pofida unor deficite bugetare mari, ceea ce ilustrează impactul războiului - de la 5,6% creștere a PIB în anul revenirii după pandemie, 4,2% în anul invaziei, la 2,3% în 2023, 0,9% în 2024, 0,6% în 2025. Fondurile europene au amortizat considerabil șocurile.

'Suita de șocuri (pandemie, criza energetică, invazia din Ucraina) a condus la suspendarea regulilor fiscale în UE, a îngreunat corecții bugetare. România a intrat în cavalcada șocurilor succesive cu cel mai înalt deficit bugetar din UE, ceea ce a declanșat procedura de deficit excesiv în 2020. Chiar dacă era normal ca guvernele să încerce protejarea cetățenilor și a unor firme, au fost imprudente în construcția bugetară și execuție și s-a neglijat necesitatea de a avea venituri fiscale mai mari. În anul electoral, deficitul bugetar a fost ca cel din anul pandemiei. Reforma pensiilor era justificată, dar s-a făcut negradual; iar creșteri de salarii bugetare au subestimat starea bugetului public. În 2024, investițiile publice au fost înalte, 6,7% din PIB, dar nu justifică deficitul din acel an (în jur de 9,3% din PIB deficit ESA), numeroase proiecte fiind finanțate cu bani europeni nerambursabili', scrie Daniel Dăianu.

Conform analizei, o retrogradare a riscului suveran era iminentă în 2025 și o corecție bugetară de amploare a devenit prioritate zero. Programul de corecție, ce a început să opereze în a doua parte a anului, a făcut ca deficitul să fie mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie: 7,65% din PIB deficit cash, față de 8,4% din PIB. Aceasta s-a datorat restructurării programului PNRR (trecere de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzi mai mici decât cele programate, limitării cheltuielilor de personal și cu subvenții, creșterii unor venituri bugetare. Deficitul ESA din 2025 a fost probabil în jur de 8% din PIB.

Daniel Dăianu precizează că diminuarea deficitului bugetar realizată în 2025 permite consolidare fiscală în 2026 către un nivel al deficitului bugetar în jur de 6% din PIB. Guvernul are în vedere un deficit de 6,2% din PIB. Și nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite. În opinia sa, inițierea unui program de sprijinire a unor domenii economice nevralgice (planul de relansare) și a cetățenilor cei mai vulnerabili nu trebuie să pericliteze consolidarea bugetară; ideal este să fie finanțat din fonduri europene.

'Creșterea de taxe și impozite a fost o decizie foarte dificilă, dar inevitabilă. Numai o tăiere de cheltuieli (cum s-a argumentat uneori - fără a se veni cu susținere cifrică plauzibilă) nu era fezabilă. Iar o creștere puternică subită a veniturilor fiscale printr-o colectare mai bună era o fantezie. În dezbateri publice se omit adesea compromisuri inevitabile în alegerile de politică economică. De pildă, nu putea fi evitată inflație mai mare în condițiile creșterii taxelor și impozitelor și liberalizării tarifului la energia electrică. Această opțiune de ajustare a deficitului este de judecat în raport cu imposibilitatea de a face numai reduceri de cheltuieli publice. Inflația crescută a redus cheltuieli bugetare cu salarii si pensii în termeni reali, ceea ce va fi valabil și în 2026. Economia nu a scăzut în 2025, dar există o 'recesiune tehnică'; nu a scăzut întrucât înclinația către consum, deși în diminuare, a fost întreținută de câștiguri de venituri obținute în 2024 și de investiții publice ajunse la 7,2% din PIB. Anul 2026 va avea o alură asemănătoare și economia va fi susținută de investiții publice programate să atingă circa 8% din PIB (nu este însă clar dacă toate proiectele din PNRR vor putea fi finalizate). Inflația se va reduce substanțial în a doua parte a anului, iar BNR va reduce rata de politică monetară', explică Daniel Dăianu.

Potrivit autorului, teza că ajustarea fiscală ar fi 'prăbușit' producția, consumul, în 2025 este un neadevăr, fiind suficient să se compare dinamica PIB din 2024 cu cea din 2025.

'Iar ideea că economia României este bazată pe consum nu are temei; în toate țările consumul public și cel privat dețin grosul în cheltuielile totale. Ce a făcut începutul de corecție bugetară este de a stopa avântul cheltuielilor de consum, care nu era sustenabil. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și ignorarea necesității de a spori venituri fiscale', precizează Daniel Dăianu.

Conform președintelui CF, consolidarea fiscală este obligatorie pentru a ameliora ratingul suveran al României, pentru a asigura stabilitatea economiei. Daniel Dăianu susține că dacă am rămâne blocați cu deficitul la circa 6% din PIB, este improbabil ca ratingul să se amelioreze; se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică. Comparații cu alte state din UE ce au datorii publice substanțial mai mari trebuie să aibă în vedere dimensiunea economiei, puterea industrială și avuția națională, gradul de competitivitate, nivelul veniturilor bugetare, finanțările de pe piața internă, balanța externă etc.

'Ce va urma după anul 2026? Este o întrebare care privește capacitatea de a continua reducerea deficitului bugetar. Dacă se va reduce gap-ul la TVA și la alte impozite în mod considerabil și împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani, iar datoria publică se va stabiliza. Se va reduce concomitent și deficitul extern (de cont curent), ce este o altă vulnerabilitate mare a economiei noastre. Nu trebuie subestimată nevoia de a crește cheltuieli de apărare, ce trebuie făcută însă în raport cu spațiul fiscal existent. Din nefericire, programul SAFE nu include o componentă de granturi, ce ar fi fost oportună pentru statele din flancul estic al UE. Creșterea veniturilor fiscale este o bătălie ce trebuie să fie câștigată; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese ce preferă situația de acum. Reforma ANAF este necesară ca și schimbări în legislație (legea insolvenței)', afirmă Daniel Dăianu.

De asemenea, autorul subliniază că sunt necesare reforme și o funcționare mai bună a Statului, pentru ca cetățenii să fie mai încrezători în puterea politică, în instituții, în ideea de echitate. Stabilitatea politică ar fi un plus pentru consolidarea fiscal-bugetară.

'Sunt voci care reclamă un acord cu FMI; este o opinie lipsită de sens date fiind corecția deficitului în curs, accesul la finanțare și refinanțare, costurile în scădere la împrumuturi. Privind aderarea la zona euro, ea nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite mici (circa 3%) și inflație joasă în mod sustenabil. Deficitele macroeconomice din România sunt cauzate în principal nu de non-apartenența la zona euro, ci de imprudențe în politica fiscală/bugetară', precizează Daniel Dăianu.

Totodată, în analiza președintelui Consiliului Fiscal se menționează că politică externă și abordarea geopolitică promovate de președintele Donald Trump în noul său mandat (semne erau detectabile din primul său mandat) au bulversat pe europeni.

'Un război comercial spre toate azimuturile, o logică a sferelor de influență și crearea de blocuri comerciale, ignorarea regulilor, demantelarea instituțiilor, accentuarea Realpolitik în relațiile internaționale, presiunea pentru a crește mult cheltuieli militare, complică enorm guvernanța publică în țările din UE și creează dileme de neconceput nu cu mult timp în urmă. Relația transatlantică se erodează inclusiv pe fondul unei dispute ideologice - între liberali și conservatori/autoritariști. Oficiali americani și europeni vorbesc deschis despre o nouă ordine mondială, într-o lume multipolară. SUA au dialog direct cu Rusia în timp ce UE nu are. Economiile europene vor trece probabil prin modificări importante din punct de vedere structural izvorâte din cerința de a aloca mai multe resurse pentru apărare - considerente de securitate economică și militară devenind de prim rang. Alegeri în construcția bugetelor naționale vor fi mai dificile și cu impact asupra cetățenilor. Dividendul păcii de după căderea Zidului Berlinului s-a pierdut și un nou război rece se manifestă', susține Daniel Dăianu.

Conform sursei citate, europenii trebuie să încerce constituirea unei forțe proprii de descurajare (îndemn pe care l-au făcut și SUA în noua lor doctrină de securitate). În acest context, Daniel Dăianu afirmă că este bine ca UE să fie mai coezivă, să aibă o funcționare mai bună a piețelor (energie, piețe de capital etc.). Fără o integrare profundă și investiții mai mari, publice și private, UE va fi dominată de SUA și China, mai ales în domenii tehnologice de vârf (inclusiv utilizarea inteligenței artificiale). Un declin relativ al UE va afecta în mod inerent România.

'Logica geometriei variabile revine în discuție în UE, cu țări care vor o cooperare/integrare mai adâncă (Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania - grupul U6). Dacă UE poate fi un actor geopolitic este de văzut; SUA sunt o uniune în fapt și de jure, în timp ce UE are un drum important de parcurs în domenii de adâncime - apărare, politici industriale, fiscalitate, piețe financiare și, nu în cele din urmă, construcție instituțională. Este posibil ca războiul din Ucraina și noua atitudine geopolitică a SUA să stimuleze procese de integrare în UE, formarea de elemente constitutive ale unei autonomii strategice. Dar europenii au o dependență militară și strategică de SUA evidentă. Lărgirea UE poate fi explicată din punct de vedere geopolitic, dar o va face mai eterogena și cu o funcționare mai greoaie. Pentru România este vital ca războiul din Ucraina să se încheie cu garanții de securitate pentru această țară și aranjamente de securitate în Europa (un fel de Helsinki 2), cu SUA în continuare pivot de bază în NATO și partener strategic. România nu trebuie, dacă este posibil, să fie un stat marginal în UE. Vremurile sunt tot mai complicate și pline de incertitudini. S-a intrat într-o altă lume. De aceea trebuie să valorificăm cât mai bine resursele materiale și, mai ales, umane de care dispunem pentru a rezista ca societate la adversități', a subliniat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Pe 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea, de către Federația Rusă, a războiului de agresiune împotriva Ucrainei.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)