Declarația comună privind Cadrul financiar multianual 2028-2034 / Joint Declaration on the Multiannual Financial Framework 2028-2034
Data: 25.05.2026

Declarația comună privind Cadrul financiar multianual 2028-2034 a Prietenilor Coeziunii
(Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Maltei, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania)

Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034 este instrumentul strategic pentru atingerea obiectivelor noastre comune și a viziunii ambițioase asupra viitorului UE. O Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică și mai sigură necesită o finanțare suficientă pentru a se ridica la nivelul ambiției noastre politice, adaptată la noua realitate geopolitică.

Următorul CFM trebuie să continue să asigure resurse suficiente pentru politicile tradiționale care decurg din obligațiile prevăzute în Tratate, cum ar fi Politica de coeziune, Politica agricolă comună (PAC) și Politica comună în domeniul pescuitului (PCP), care joacă un rol fundamental în promovarea convergenței, a creșterii economice și a securității alimentare. În același timp, următorul CFM ar trebui să sprijine creșterea autonomiei strategice a UE și să continue consolidarea competitivității UE, a tranziției climatice și digitale, a securității și apărării, a productivității și a inovării, precum și să asigure o bază solidă pentru o piață unică complet integrată. De asemenea, trebuie să răspundă noilor provocări, cum ar fi riscurile de securitate, perturbările comerțului mondial, tranziția și securitatea energetică, migrația, reflectând situația geopolitică. Prin urmare, volumul CFM, așa cum este propus de Comisie, este baza discuției privind modul în care se pot aborda eficient nevoile financiare ale Uniunii.

În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC și PCP sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a volumului noului CFM. Aceste politici contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE, iar obiectivele lor bazate pe Tratate rămân pe deplin relevante. Politica de coeziune și PAC sunt cele mai vizibile politici ale UE pentru cetățenii Uniunii.

În acest context, solicităm o creștere a alocărilor statelor membre în cadrul Capitolului 1 pentru politicile tradiționale.

Programarea acestor alocări, în special la începutul perioadei de programare și la evaluarea intermediară, ar trebui să rămână în întregime în responsabilitatea statelor membre. Mecanismul de coordonare propus nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor membre. Deși instrumentele de gestionare partajată se pot baza pe cadrul de referință propus, recomandările nu ar trebui să fie traduse automat în obligații, deoarece ar contraveni principiului gestionării partajate și abordării locale.

Pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate, sunt esențiale condiții de implementare realiste și favorabile pentru a sprijini investițiile pe termen lung și o calitate ridicată a cheltuielilor. Acest lucru necesită menținerea regulii N+3 pentru dezangajări, pentru formularea creditelor de angajament și de plată, precum și rate adecvate de pre-finanțare și cofinanțare UE pentru măsurile PAC și PCP, Politica de Coeziune, inclusiv investițiile din Fondul de Coeziune și fondurile de Afaceri Interne. În același timp, Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză, înlocuind alte instrumente ale UE în acest scop: rezerva propusă de 10% pentru crize ar trebui redusă; reprogramarea măsurilor în curs din Plan ar trebui să rămână o opțiune voluntară pentru statul membru, asigurându-se în același timp accesul la rezerva pentru crize și la Facilitatea UE. În plus, Politica de Coeziune ar trebui să fie dotată cu o finanțare adecvată pentru toate categoriile de regiuni.

Susținem orientarea Capitolului 2 către obiectivele de competitivitate. În ceea ce privește Fondul European de Competitivitate (FEC), recunoaștem centralitatea principiului excelenței și necesitatea de a-l explora pe deplin în întreaga UE. Prin urmare, este necesar să se asigure un acces eficient și incluziv pentru a consolida competitivitatea generală în întreaga UE. Pentru a crește participarea și a promova consolidarea capacităților în întreaga UE, ar trebui introduse măsuri specifice pentru îmbunătățirea accesului entităților mai puțin experimentate la apelurile competitive, cu accent special pe IMM-uri, coloana vertebrală a economiei UE. În plus, ar trebui asigurate condiții de implementare mai favorabile, cum ar fi o rată de cofinanțare UE de 85% pentru statele membre cu un VNB pe cap de locuitor sub media UE-27, pentru Mecanismul de Interconectare a Europei, având în vedere contribuția acestuia la consolidarea Pieței Unice și la promovarea rezilienței UE.

Prietenii Coeziunii sunt deschiși la discutarea propunerilor privind noi resurse proprii care ar reduce în mod eficient presiunea asupra bugetelor statelor membre. Aceste discuții trebuie să fie legate de negocierile generale privind CFM. Orice noi resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, simple și neregresive.

Eliminarea reducerilor legate de resursa proprie bazată pe VNB[1] este o necesitate - nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor în partea de venituri a bugetului UE. Valoarea adăugată a Pieței Unice și a UE în ansamblu, precum și efectele de propagare ale bugetului UE, nu trebuie trecute cu vederea.

O schemă de rambursare mai graduală a Next Generation EU și noi împrumuturi comune pentru sprijinirea împrumuturilor (cum ar fi Catalyst Europe) ar trebui luate în considerare ca opțiuni pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene esențiale pentru autonomia strategică pe termen lung, asigurându-se că CFM poate aborda în mod eficient provocările și prioritățile în continuă evoluție ale Uniunii.

Prietenii Coeziunii sunt pregătiți să contribuie constructiv la atingerea unui compromis echilibrat de care să beneficieze întreaga Uniune Europeană. Obiectivul nostru comun este de a obține un buget modern, și care să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre și ale regiunilor.