AEI: Gazele ''ieftine'' ale României sunt printre cele mai scumpe din UE, raportat la puterea de cumpărare
România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate costuri reale ale gazelor naturale atunci când prețurile sunt ajustate la puterea de cumpărare, deși la nivel nominal tarifele nu par ridicate, arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Conform sursei citate, efortul economic suportat de consumatori este amplificat de lichiditatea redusă a pieței, de gradul scăzut de utilizare a infrastructurii și de costurile fixe ridicate pe întreg lanțul, de la transport și distribuție până la înmagazinare și furnizare.
''România are printre cele mai mari costuri pe toate componentele prețului gazelor naturale raportate la km de rețea, volume transportate și puterea de cumpărare a oamenilor. În dezbaterea publică despre prețul gazelor naturale, comparațiile se opresc aproape întotdeauna la nivel nominal, câți euro costă transportul, distribuția sau marja comercială. Este o abordare comodă, dar profund înșelătoare. Pentru că prețul real al energiei nu se măsoară în euro, ci în efortul economic al oamenilor. Atunci când ajustăm datele prin puterea de cumpărare (PPP), ierarhiile consacrate se răstoarnă. Iar concluzia devine incomodă: Europa de Est nu este ieftină, este disproporționat de scumpă raportat la capacitatea de plată a consumatorilor și industriei'', explică președintele AEI în analiza ''De ce gazele naturale 'ieftine' devin 'scumpe'''.
În opinia sa, gazul-marfă este locul unde dispare mitul ''prețului mic''.
''Pentru a elimina orice distorsiune, trebuie ca analiza să pornească de la elementul cel mai 'curat', prețul gazului-marfă, fără taxe, fără accize, fără tarife de transport, distribuție sau înmagazinare. Doar costul efectiv al gazului, ajustat la PPP. Rezultatul este poate cel mai incomod din întregul lanț. În Europa de Vest, prețul gazului-marfă ajustat la puterea de cumpărare se grupează strâns în jurul intervalului 0,03-0,035 euro/kWh PPP. Germania, Olanda, Franța, Austria sau statele nordice se află toate în această zonă. Diferențele sunt minore, iar costul real al energiei este relativ stabil și predictibil'', se precizează în document.
În schimb, în Europa de Est și Sud-Est, tabloul se rupe complet, în condițiile în care Bulgaria, Ungaria, Polonia, Statele Baltice și chiar România (cel mai mare producător de gaze din UE) urcă spre 0,055-0,063 euro/kWh PPP, adică aproape dublu față de Vest în termeni de putere de cumpărare.
Astfel, România ajunge la aproximativ 0,055 euro/kWh (PPP), una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.
Apare întrebarea esențială: cum poate fi gazul ''ieftin'' într-o țară unde marfa, culmea de producție internă este, de fapt, atât de scumpă economic? De ce gazul-marfă este scump în Est, chiar fără taxe? Răspunsul nu ține de furnizori și nici de ''speculă'', ci de structura pieței, subliniază Chisăliță.
''Venituri mai mici ale oamenilor. Ajustarea la PPP penalizează inevitabil economiile cu salarii reduse. Același preț de import, exprimat în euro, apasă mult mai greu asupra consumatorului est-european. Putere de negociere mai slabă. Volumele mai mici și piețele fragmentate duc la costuri mai ridicate raportate la unitatea de venit, chiar și atunci când prețul nominal pare 'corect'. Dependență structurală de înmagazinarea gazelor. Securitatea energetică, absolut necesară, introduce costuri fixe greu de diluat economic în absența volumului mare'', susține el.
La nivelul transportului gazelor naturale (euro/kWh-km ajustat PPP), statele vestice rămân la sau sub media europeană, în pofida unor tarife nominale mai ridicate, se arată în analiză.
''Explicația este structurală: volum mare, rețele dense, investiții eficiente (nu făcute pentru comisoane), venituri ridicate ale populației.'', precizează specialistul.
În schimb, în Europa de Est, situația este diferită, România ajungând la un indice de 135, cel mai ridicat din eșantionul analizat.
El a explicat această situație ''nu pentru că transportul ar fi scump în euro, ci pentru că infrastructura are un grad redus de utilizare, capacități mari - volume mici și risipă mare - venituri reduse ale populației, ceea ce amplifică efortul economic real la nivelul consumatorului''.
În ceea ce privește distribuția gazelor, analiza arată că această componentă reprezintă paradoxul ''ieftinului'' care apasă cel mai greu. Deși, la nivel nominal, România, Bulgaria sau Ungaria sunt adesea invocate ca exemple de costuri scăzute, ajustarea la puterea de cumpărare schimbă radical perspectiva.
Astfel, România ajunge la un indice de 145, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
''Cauza nu este prețul unitar, ci supra dimensionarea rețelei (realizată din presiuni politice, considerente de reglementare deficitară, comisioane, lăcomia proiectanților și constructorilor) și subutilizarea rețelei, densitatea redusă a consumului și dispersia geografică a infrastructurii. Consumatorul român plătește 'puțin' în euro, dar mult din venitul său real'', notează Chisăliță.
În cazul înmagazinării, diferențele dintre Vest și Est se mențin, potrivit documentului. Țările vestice, cu capacități mari și utilizare intensă, rămân în jurul mediei UE după ajustarea la PPP, în timp ce în Est infrastructura este dimensionată preponderent strategic, pentru securitate energetică.
''România ajunge la un indice de 148, ceea ce indică un efort economic cu aproape 50% peste media UE. Costurile nominale nu sunt ridicate, dar gradul de utilizare relativ scăzut, combinat cu venituri mici, transformă stocarea într-o povară economică disproporționată'', a adăugat Chisăliță.
Analiza arată că nici marja comercială nu explică prin sine nivelul ridicat al costului real. România atinge un indice de 150, cel mai ridicat din UE.
''Este esențial de subliniat că nu marja euro/kWh este mare. Dimpotrivă, ea este modestă în termeni nominali. Presiunea apare din combinația dintre: rețele lungi, volum în scădere, putere de cumpărare redusă. Astfel, chiar și o marjă 'mică' devine apăsătoare pentru consumatori'', susțin autorii analizei.
Datele privind TVA și accizele confirmă, de asemenea, paradoxul evidențiat de analiză: România nu are taxe excepționale în termeni nominali, însă ajustarea la puterea de cumpărare plasează efortul economic la unele dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.
Prin urmare, România nu este scumpă din cauza pieței, ci din cauza ineficienței sistemice. O concluzie centrală a analizei AEI este că România se plasează constant în topul european al costurilor reale ale gazelor naturale nu din cauza nivelului absolut al prețurilor, ci din cauza ineficienței structurale a întregii afaceri a gazelor .
Potrivit analizei, modelul românesc este caracterizat simultan de: lichiditatea redusă a pieței (volume mici, tranzacții puține), grad scăzut de utilizare a infrastructurii, (transport, distribuție, înmagazinare), urmare a unor investiții supradimensionate din considerente de bonificații pentru companii, bonusuri pentru manageri și administratori, comisioane pentru intermediari, precum și de tarife ridicate per unitate economică ca efect al costurilor fixe ridicate datorită consumului mic și a investițiilor păguboase.
Pe listă se mai află: marje comerciale aparent mari în termeni relativi, nu din lăcomie, ci din lipsă de volum și mai ales din lipsă de tranzacții, fiscalitate cumulativă ridicată, aplicată peste un sistem deja ineficient și ineficiență operațională cronică, mascată ani la rândul de comparații nominale, precizează specialistul.
''Rezultatul este un cerc vicios clar identificabil: ineficiență, lichiditate scăzută, costuri unitare mari, preț final ridicat, scădere de consum și mai puțină lichiditate, costuri unitare și mai mari, preț final și mai ridicat, scăderea mai mare a consumului, s.a.'', se mai arată în document.
Chisăliță susține că, în România, prețul ridicat al gazului este consecința directă a structurii pieței, nu cauza ei.
''O piață cu volum mic nu poate amortiza infrastructura eficientă (tarife mari), nu poate susține concurență reală, (prețuri marfă mari), nu poate reduce marjele prin rotație rapidă a capitalului (marje mari) și nu poate absorbi fiscalitatea fără transfer integral în preț (taxe mari)'', se precizează în document.
Astfel, fiecare element al lanțului - transport, distribuție, stocare, furnizare - devine mai scump pe unitatea de energie livrată, chiar dacă fiecare componentă este ''rezonabilă'' luată separat și nominal.
''Politicile energetice din România au tratat problema ca fiind una de: 'preț prea mare', 'tarif incorect', 'mărime excesivă', 'reglementare prea dură'. În realitate, problema este lipsa de lichiditate într-un sistem capital-intensiv. Fără volum: nu există eficiență, nu există preț mic sustenabil, nu există competiție reală. Orice intervenție administrativă care nu atacă direct eficiența economică și creșterea gradului de utilizare a rețelelor nu face decât să redistribuie pierderile, nu să le elimine, dar cu siguranță cresc costurile și prețurile'', susțin autorii cercetării. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cutremur de 3,1 grade în județul Buzău, sâmbătă după-amiază
Un cutremur slab cu magnitudinea 3,1 s-a produs sâmbătă după-amiază, la ora 15:13, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, arată datele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de 101,3 kilometri și s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 41 k
Mînzatu: Au început înscrierile pentru stagiile plătite Blue Book ale Comisiei Europene
Înscrierile pentru stagiile plătite Blue Book ale Comisiei Europene au început, în premieră putând aplica și absolvenții de învățământ profesional și tehnic, nu doar absolvenții de studii universitare, a anunțat, pe Facebook, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate ș
Ritmurile de creștere, coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole, normale în cea mai mare parte a zonelor de cultură (agrometeo)
Ritmurile de creștere, coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole vor fi în general normale în cea mai mare parte a zonelor de cultură, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, în timp ce în zonele cu deficit de umiditate în sol evoluția fenologică la speciile de prășitoare va fi &icir
DNSC: Conectarea la rețele Wi-Fi gratuite din aeroporturi, hoteluri, cafenele poate expune datele personale
Conectarea la rețele Wi-Fi gratuite din aeroporturi, hoteluri, cafenele sau alte spații publice poate expune datele personale și financiare unor riscuri semnificative, avertizează, sâmbătă, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) într-o postare pe
ONRC: Peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni ale acestui an
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primele șase luni din acest an a fost de 3.855, în creștere cu 12,36% față de perioada similară din 2025, când au fost înregistrate 3.431 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
INHGA: Situația hidrologică pe râuri și Dunăre e staționară și în scădere în bazinele Târnavelor, Oltului, Mureșului, Jiului și Argeșului
Debitele au fost relativ staționare în intervalul vineri, ora 7.00 - sâmbătă, ora 7.00, exceptând râurile din bazinele hidrografice ale Târnavelor, Oltului, Vedei, bazinele superioare ale Mureșului și Jiului, bazinul superior și mijlociu al Argeșului, unde au fost, în general, în scădere. Potrivit hidrologilor, pe r&ac
MEDAT: România, promovată timp de două luni la BBC Proms, un prestigios festival britanic de muzică clasică
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) promovează destinația turistică România printr-o pagină dedicată, inclusă în toate cele 85.000 de broșuri oficiale, realizate pentru 63 dintre concertele BBC Proms, cel mai vechi și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică. 'În fiecare var
Petrescu: România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate
România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate precum Italia, Franța sau Spania, dar sub media europeană și considerabil sub nivelul global, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'România începe să fie evaluată prin valoarea pe care o pro
Bursa de la București a închis pe roșu ultima ședință a săptămânii; rulajul a depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe toți indicii ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 210,14 milioane de lei (40,14 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a coborât cu 0,83%, pâ
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient, a declarat, vineri, președintele IMM București-Ilfov, Felix Căprariu. 'Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvolt
Consolidarea cooperării în domeniul aviației, pe agenda discuțiilor dintre șeful CNAB și ambasadorul SUA în România
Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a discutat vineri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, despre proiectele de infrastructură aeroportuară, atragerea de investiții și dezvoltarea conectivității aeriene dintre România și SUA. Potri
Nazare: Execuția bugetară transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating
Execuția bugetară publicată vineri transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating, în condițiile în care deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,64% în 2025, a transmis ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Ministerul F
ANCOM: Regulamentul european privind AI trebuie pus în aplicare în România din 2 august 2026
Regulamentul european privind Inteligența Artificială (AI) va trebui pus în aplicare de către statele-membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, începând cu data de 2 august 2025, cu anumite excepții care se referă, de exemplu, la intrarea în vigoare a anumitor obligații aferente sistemelor de AI cu grad ridicat de risc, informe
Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB în prima jumătate a anului 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele șase luni din acest an cu 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% din PIB în intervalul ianuarie - iunie 2025, pe fondul temperării cheltuielilor curente, al creșterii colectării și absorbției de fonduri europene, potrivit datelor publicate v
Pîslaru: Două noi jaloane PNRR îndeplinite - strategiile pentru o mai bună reglementare și pentru conservarea biodiversității
Două noi jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost îndeplinite, a declarat, vineri, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.