Plafonarea adaosului comercial când inflația depășește 5% riscă să genereze distorsiuni în economie (analiză)
București, 12 feb/Agerpres/ - Ideea introducerii unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci când inflația depășește pragul de alertă de 5% este o măsură de politică economică extrem de tentantă electoral, dar plină de capcane structurale, arată o analiză realizată de o companie de consultanță.
'Deși la prima vedere pare un scut eficient pentru puterea de cumpărare, experiența economică și exemplele europene arată că o astfel de intervenție brutală în mecanismul liber de formare a prețurilor poate genera efecte adverse severe, transformând o criză a prețurilor într-o criză a disponibilității mărfurilor', susține cercetarea Frames.
Potrivit analiștilor, introducerea unui plafon fix pentru adaosul comercial (de exemplu, maximum 20% pentru procesatori și 20% pentru retaileri, așa cum s-a experimentat temporar pe alimente de bază) într-un moment inflaționist generează distorsiuni imediate pe lanțul de aprovizionare.
Și mai grav este faptul că din declarațiile făcute de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reiese că acest mecanism ar putea fi aplicat tuturor produselor alimentare, nu numai celor de bază, cred consultanții companiei.
'Propunerea Ministerului Agriculturii ridică o mulțime de semne de întrebare. Dacă domnul Barbu vrea să extindă un astfel de mecanism la nivelul întregii industrii alimentare, în tentativa de a reduce inflația, asistăm la o premieră mondială. Pare o inițiativă demnă de Premiul Nobel pentru Economie. În realitate, este o inepție economică'', a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat în comunicat.
Potrivit analizei, o asemenea reglementare riscă să alunge din țară investitorii din retail, și nu doar pe cei din sectorul alimentar.
În aceste condiții, retailerii, pentru a-și menține marjele de profitabilitate necesare acoperirii costurilor fixe (salarii, energie, chirii), vor fi forțați să compenseze pierderile de la produsele plafonate prin scumpirea agresivă a celor neplafonate. Astfel, dacă uleiul și zahărul au adaos limitat, prețul detergentului, al cosmeticelor sau al altor produse din hipermarketuri va crește disproporționat.
'Este clasicul efect de Waterbed, pe care l-am mai văzut în economie din momentul în care a fost introdusă plafonarea adosului la produsele alimentare de bază. Inclusiv Consiliul Concurenței a reclamat acest efect economic cu consecințe semnificative în dinamica vânzărilor și a puterii de cumpărare'', arată analiza.
Mai mult chiar, atunci când prețul reglementat nu mai acoperă costul de producție și logistică (care crește din cauza inflației), producătorii sau retailerii pot decide pur și simplu să nu mai vândă acele produse. Apare fenomenul rafturilor goale sau al raționalizării, deoarece vânzarea devine o activitate generatoare de pierderi.
Într-un mediu cu marje controlate, companiile își reduc drastic bugetele de investiții și marketing. Lansarea de produse noi devine riscantă, iar calitatea produselor existente poate scădea (fenomenul de skimpflation - reducerea calității ingredientelor pentru a menține prețul).
'România nu este singura țară care a căutat soluții neortodoxe, însă modelele diferă radical prin rezultate', afirmă Negrescu.
Guvernul de la Budapesta, de exemplu, a impus cele mai dure plafoane de preț din UE pentru alimente și combustibili. Rezultatul a fost dezastruos: Ungaria a înregistrat ulterior cea mai mare inflație alimentară din UE (peste 40-50% la un moment dat), penurie de combustibil și zahăr, și falimentul multor mici comercianți. Când plafoanele au fost ridicate, prețurile au explodat pentru a recupera pierderile acumulate, menționează sursa citată.
În loc de legi coercitive, Franța a optat pentru 'Trimestre Anti-Inflation', un acord voluntar prin care retailerii s-au angajat să țină prețurile jos la o gamă selectată de produse, în schimbul unei presiuni guvernamentale asupra marilor producători industriali pentru a renegocia contractele.
Grecia a impus o transparență totală și o limitare a marjei de profit brut (nu a prețului final) la nivelul anului 2021 pentru produsele esențiale. Măsura a fost mai flexibilă, permițând ajustarea prețurilor în funcție de costuri, dar interzicând specula.
Dacă va fi implementată în forma anunțată de ministrul Agriculturii, această măsură menită să protejeze populația ar putea avea un efect de bumerang pentru capitalul românesc. Aplicarea unei astfel de reglementări riscă să scoată din piață tocmai antreprenorii români, care nu au o putere economică care să le permită să facă față efectelor negative, mai arată documentul citat.
'Marile rețele de retail (hipermarketurile, discounterii) au volume uriașe și pot negocia prețuri de achiziție mult mai mici de la furnizori. Ele pot supraviețui cu un adaos comercial mic (de ex. 10-15%) datorită rulajului rapid. În schimb, micile magazine românești (comerțul tradițional) au costuri operaționale per produs mult mai mari. O plafonare a adaosului la un nivel scăzut le-ar împinge direct în faliment, neputând să-și acopere cheltuielile cu utilitățile și personalul'', susține Negrescu.
Potrivit analiștilor, în fața plafonării adaosului, nu este exclus ca marii retaileri să pună o presiune enormă pe furnizori (adesea producători români de hrană) să scadă prețul de livrare pentru a se încadra în prețul final dorit. Producătorii români, deja decapitalizați, riscă să vândă sub cost sau să fie delistați în favoarea unor produse de import mai ieftine.
'Introducerea automată a plafonării adaosului comercial la o inflație de 5% riscă să transforme economia României într-o piață parțial planificată, cu riscuri majore de blocaj'', arată analiza Frames.
Deși poate oferi o gură de oxigen electorală și socială pe termen foarte scurt (câteva luni), pe termen mediu măsura erodează competitivitatea firmelor românești mici, reduce oferta de mărfuri și, istoric vorbind, duce la o explozie și mai mare a prețurilor în momentul inevitabil al liberalizării pieței.
'Soluția viabilă este să lași piața liberă, retailerii să concureze între ei, să existe o competiție reală în piață, iar dacă există înțelegeri, avem Consiliul Concurenței care poate să sancționeze. În plus, să nu uităm un lucru esențial - prețurile sunt ca un elastic. Dacă tragi prea mult de el, se rupe, altfel spus dacă scumpești prea mult, rămâi cu marfa nevândută. Iar producătorii și retailerii știu acest lucru, dovadă că s-au angajat într-o cursă infernală de promoții și discounturi, în tentativa de a-și păstra clientela, de a face vânzări în volum'', a mai declarat Negrescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








