Pachetul de măsuri fiscale și economice pus în dezbatere publică de Guvern marchează o schimbare de paradigmă, prin mutarea accentului de pe consum către investiții, însă eficiența sa depinde de sustenabilitatea bugetară, capacitatea de implementare și de existența unei reforme administrative reale, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.

''Măsurile fiscale și economice propuse de Guvern aduc un avantaj major, schimbând direcția de la consum la investiții, folosind instrumente moderne precum cercetarea-dezvoltarea (R&D), piața de capital și reinvestirea. Este o abordare corectă, dar eficiența acestora trebuie evaluată în funcție de două criterii fundamentale: sustenabilitatea bugetară și capacitatea de implementare. În prezent, ambele sunt sub presiune'', a explicat Jakubowicz.

El a subliniat că România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, inflație persistentă și un nivel crescut al datoriei publice, ceea ce creează un tablou fiscal fragil pentru anul 2026. În 2025, deficitul bugetar a atins 146,03 miliarde de lei (7,65% din PIB), iar inflația anuală în decembrie 2025 a fost de 9,7%. De asemenea, datoria guvernamentală s-a ridicat la aproximativ 59% din PIB. În aceste condiții, orice măsură economică trebuie corelată cu deficitul, inflația și costurile financiare.

Guvernul estimează că pachetul de măsuri va genera un impact bugetar negativ de aproximativ 2,1-2,2 miliarde de lei în 2026. Deși această sumă reprezintă mai puțin de 2% din deficitul total estimat pentru 2025, Jakubowicz avertizează că riscurile nu țin de volum, ci de credibilitatea și execuția măsurilor. În cazul în care compensarea impactului printr-o reformă administrativă eficientă nu se materializează rapid, orice ''minus'' suplimentar poate conduce la împrumuturi mai scumpe și presiune asupra cursului valutar și inflației.

În cadrul pachetului, sunt incluse măsuri care ar putea contribui semnificativ la competitivitatea economică, respectiv credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: o deducere suplimentară de 10% pentru proiectele de R&D, care poate atrage investiții de valoare adăugată, cu condiția ca normele să fie simple și accesibile; facilități pentru profitul reinvestit și amortizarea accelerată (65%): aceste măsuri stimulează investițiile productive, având efecte mai sănătoase decât stimulentele consumului; măsuri pentru listarea la bursă și stimulente pentru pensii și investiții: acestea contribuie la dezvoltarea pieței de capital și finanțării non-bancare; ajustări pentru microîntreprinderi: modificări ce vizează creșterea pragului de venituri și stimularea unui cadru mai coerent de angajare.

De asemenea, Jakubowicz a subliniat și câteva riscuri cheie. ''Reforma administrativă, promisă de Guvern, trebuie să fie cuantificată și publicată într-un tabel detaliat, cu economii estimate, termene și responsabili. Fără aceste date, riscul este ca reforma să rămână doar o promisiune politică, nu o soluție concretă'', a transmis el.

În ceea ce privește guvernanța instrumentelor financiare, Jakubowicz a menționat că extinderea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) poate fi benefică, dar trebuie asigurată transparența în alocarea fondurilor. Fără criterii clare și auditabile, aceste instrumente pot deveni vulnerabile la capturarea politică.

''Pachetul are elemente bune și în intenție, este orientat spre competitivitate. Dar România anului 2026 nu mai are luxul măsurilor frumoase pe hârtie. Avem un deficit cash de 7,65% din PIB în 2025 și o inflație anuală de 9,7% în decembrie 2025, două semnale că echilibrul macro este fragil. De aceea, susțin direcția pro-investiții, dar cer public: reformă administrativă măsurabilă, guvernanță strictă pentru instrumentele financiare ale statului și predictibilitate fiscală. Altfel, riscam să 'relansăm' doar prin comunicare, în timp ce costul finanțării, inflația și presiunea pe buget rămân problemele reale. România nu mai este în faza în care își permite experimente fiscale sau măsuri evaluate doar prin prisma impactului politic de moment. Pachetul de relansare economică propus de Guvern merge în direcția corectă atunci când vorbește despre investiții, capital, cercetare și piața de capital, însă succesul său va fi decis nu de intenții, ci de disciplina bugetară, reforma administrativă reală și predictibilitate fiscală. Într-o economie cu deficit ridicat, inflație persistentă și costuri de finanțare sensibile, fiecare leu de stimul fiscal trebuie să genereze valoare adăugată măsurabilă'', a spus Flavius Jakubowicz.

Acesta a menționat că, dacă acest pachet va fi dublat de guvernanță, transparență și reguli stabile, poate deveni un instrument de creștere sănătoasă. Dacă nu, riscăm să câștigăm timp pe hârtie, dar să pierdem încredere în economie. În 2026, miza României nu este relansarea prin cheltuială, ci consolidarea prin investiții inteligente și stat funcțional. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)