Jakubowicz (AAFBR): Pachetul de relansare economică merge în direcția corectă; succesul depinde de disciplina bugetară și reforma administrativă reală
Pachetul de măsuri fiscale și economice pus în dezbatere publică de Guvern marchează o schimbare de paradigmă, prin mutarea accentului de pe consum către investiții, însă eficiența sa depinde de sustenabilitatea bugetară, capacitatea de implementare și de existența unei reforme administrative reale, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.
''Măsurile fiscale și economice propuse de Guvern aduc un avantaj major, schimbând direcția de la consum la investiții, folosind instrumente moderne precum cercetarea-dezvoltarea (R&D), piața de capital și reinvestirea. Este o abordare corectă, dar eficiența acestora trebuie evaluată în funcție de două criterii fundamentale: sustenabilitatea bugetară și capacitatea de implementare. În prezent, ambele sunt sub presiune'', a explicat Jakubowicz.
El a subliniat că România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, inflație persistentă și un nivel crescut al datoriei publice, ceea ce creează un tablou fiscal fragil pentru anul 2026. În 2025, deficitul bugetar a atins 146,03 miliarde de lei (7,65% din PIB), iar inflația anuală în decembrie 2025 a fost de 9,7%. De asemenea, datoria guvernamentală s-a ridicat la aproximativ 59% din PIB. În aceste condiții, orice măsură economică trebuie corelată cu deficitul, inflația și costurile financiare.
Guvernul estimează că pachetul de măsuri va genera un impact bugetar negativ de aproximativ 2,1-2,2 miliarde de lei în 2026. Deși această sumă reprezintă mai puțin de 2% din deficitul total estimat pentru 2025, Jakubowicz avertizează că riscurile nu țin de volum, ci de credibilitatea și execuția măsurilor. În cazul în care compensarea impactului printr-o reformă administrativă eficientă nu se materializează rapid, orice ''minus'' suplimentar poate conduce la împrumuturi mai scumpe și presiune asupra cursului valutar și inflației.
În cadrul pachetului, sunt incluse măsuri care ar putea contribui semnificativ la competitivitatea economică, respectiv credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: o deducere suplimentară de 10% pentru proiectele de R&D, care poate atrage investiții de valoare adăugată, cu condiția ca normele să fie simple și accesibile; facilități pentru profitul reinvestit și amortizarea accelerată (65%): aceste măsuri stimulează investițiile productive, având efecte mai sănătoase decât stimulentele consumului; măsuri pentru listarea la bursă și stimulente pentru pensii și investiții: acestea contribuie la dezvoltarea pieței de capital și finanțării non-bancare; ajustări pentru microîntreprinderi: modificări ce vizează creșterea pragului de venituri și stimularea unui cadru mai coerent de angajare.
De asemenea, Jakubowicz a subliniat și câteva riscuri cheie. ''Reforma administrativă, promisă de Guvern, trebuie să fie cuantificată și publicată într-un tabel detaliat, cu economii estimate, termene și responsabili. Fără aceste date, riscul este ca reforma să rămână doar o promisiune politică, nu o soluție concretă'', a transmis el.
În ceea ce privește guvernanța instrumentelor financiare, Jakubowicz a menționat că extinderea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) poate fi benefică, dar trebuie asigurată transparența în alocarea fondurilor. Fără criterii clare și auditabile, aceste instrumente pot deveni vulnerabile la capturarea politică.
''Pachetul are elemente bune și în intenție, este orientat spre competitivitate. Dar România anului 2026 nu mai are luxul măsurilor frumoase pe hârtie. Avem un deficit cash de 7,65% din PIB în 2025 și o inflație anuală de 9,7% în decembrie 2025, două semnale că echilibrul macro este fragil. De aceea, susțin direcția pro-investiții, dar cer public: reformă administrativă măsurabilă, guvernanță strictă pentru instrumentele financiare ale statului și predictibilitate fiscală. Altfel, riscam să 'relansăm' doar prin comunicare, în timp ce costul finanțării, inflația și presiunea pe buget rămân problemele reale. România nu mai este în faza în care își permite experimente fiscale sau măsuri evaluate doar prin prisma impactului politic de moment. Pachetul de relansare economică propus de Guvern merge în direcția corectă atunci când vorbește despre investiții, capital, cercetare și piața de capital, însă succesul său va fi decis nu de intenții, ci de disciplina bugetară, reforma administrativă reală și predictibilitate fiscală. Într-o economie cu deficit ridicat, inflație persistentă și costuri de finanțare sensibile, fiecare leu de stimul fiscal trebuie să genereze valoare adăugată măsurabilă'', a spus Flavius Jakubowicz.
Acesta a menționat că, dacă acest pachet va fi dublat de guvernanță, transparență și reguli stabile, poate deveni un instrument de creștere sănătoasă. Dacă nu, riscăm să câștigăm timp pe hârtie, dar să pierdem încredere în economie. În 2026, miza României nu este relansarea prin cheltuială, ci consolidarea prin investiții inteligente și stat funcțional. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








