Cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) urmează să fie încasată, parțial, la sfârșitul lunii mai și va fi în valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat, joi, la finalul ședinței de Guvern, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

''Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanțare și cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parțial, urmează să fie încasată la sfârșitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârșitul lunii aprilie, am depus aplicații de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanțare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (...) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale'', a spus Boloș.

Potrivit oficialului, ''acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026'', pentru ca riscul de penalități să fie minim.

Comisia Europeană a anunțat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 (''Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale'') nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunțat că activează procedura de ''suspendare a plăților'', astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.

Jalonul 215 (''Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale''), considerat neîndeplinit, se adaugă altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024. Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.

În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei. După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.

Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)