Avertismentele referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar venite de la Comisia Europeană (CE) timp de trei ani au fost ignorate de guvernul PSD, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută după publicarea unui raport al CE în care se arată că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva României este justificată.
 

"Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard&Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (perspectiva rating-ului n.r.), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile. Am menţionat asta în raportul bugetar. Prin bugetul iniţial aprobat pentru anul trecut au fost programate creşteri de cheltuieli salariale şi de investiţii pe baza unor ţinte mult prea optimiste de colectare a veniturilor bugetare. Vorbim de acele 21 de miliarde de lei programate de la începutul anului", a spus Cîţu.

El a precizat că raportul Comisiei Europene subliniază că şi în 2017 au fost solicitate de două ori pe an ajustări ale deficitului bugetar, la fel şi în 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.

"Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând cu 2017, nu ne-am fi aflat în această situaţie în 2020, să intram în această procedură de deficit excesiv. Timp de trei ani de zile acest lucru nu s-a întâmplat. Încă un lucru foarte important de menţionat: deficitele mari, din 2017, 2018, s-au făcut cu cheltuieli de investiţii care au ajuns la minim istoric, şi asta spune şi raportul Comisiei Europene. În 2017 a fost minimul istoric de după aderarea la UE de doar 2,6% din PIB investiţii şi au crescut la aproape 2,7% din PIB în 2018. Dacă nu preluam guvernarea în noiembrie anul trecut, acolo ar fi fost investiţiile şi în 2019, deoarece cheltuielile cu investiţiile au crescut de la 2,6% din PIB, care erau la sfârşitul lunii octombrie, până la peste 4%, pentru că am cheltuit în ultimele două luni aproape 17 miliarde de lei, adică 38% din totalul investiţiilor pentru 2019", a explicat şeful de la Finanţe.

Potrivit sursei citate, în raportul CE a fost inclusă informaţia că, încă din februarie 2019, România intrase în procedură de dezechilibre macroeconomice, "iarăşi un lucru ignorat de guvernul PSD".

"Se ştia încă de la începutul anului trecut că au crescut dezechilibrele macroeconomice, am tot vorbit, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, aceste deficite gemene, şi nu s-a întâmplat nimic în 2019. Deci raportul de astăzi arată clar cum a distrus PSD economia în ultimii trei ani de zile. Arată clar că atunci când ignori avertismentele venite de la partenerii internaţionali cu care lucrăm ajungi în această situaţie. În acelaşi timp, raportul arată clar că intrăm pe o traiectorie de consolidare şi disciplină fiscală. Şi am spus de fiecare dată că noi ne ţinem de această traiectorie de a reduce deficitul bugetar sub 3% în 2022. Intrăm în această perioadă acum în care vom prezenta şi alte măsuri", a completat şeful de la finanţe.

Ministrul Finanţelor a subliniat că, începând cu 2021, măsurile pentru a menţine această traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe partea de venituri.
 

"Vă spun că începând cu 2021, măsurile pentru a menţine această traiectorie pentru deficitul bugetar sunt atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe partea de venituri. Măsuri pe cheltuieli deja aţi văzut câteva în 2020: îngheţarea salariilor demnitarilor, îngheţarea valorii pentru norma de hrană, şi aşa mai departe, deci acestea sunt măsuri pe partea de cheltuieli. Pe partea de venituri, sunt măsuri care sper să dea rezultate anul viitor, deşi cred că o parte vor fi de anul acesta, şi sunt foarte multe legate de ANAF, de informatizarea ANAF. Vom vedea dacă şi pe partea de fiscalitate, simplificarea modului în care Codul Fiscal lucrează în România, dacă sunt şi acolo câteva locuri în care putem să creştem veniturile. După cum ştiţi, facem evaluarea Codului Fiscal în acest moment", a arătat oficialul MFP.

Cîţu a menţionat că MFP va trimite observaţiile pe acest raport, iar Comisia Europeană va lua o decizie, "în martie cel mai devreme" .

"Ceea ce urmează...Comisia ne întreabă dacă avem comentarii pe marginea acestui raport. Vom trimite observaţiile noastre şi apoi Comisia va lua o decizie, cred că decizia va fi luată în martie cel mai devreme, dar procedura a început din acest raport. (...)
Diferenţa (faţă de abordarea PSD n.r.) este că noi lucrăm transparent, lucrăm foarte aproape cu Comisia. Comisia a făcut această analiză pe anii trecuţi, vom vedea unde avem divergenţe şi cum putem să discutăm partea noastră. Aşa se întâmplă de fiecare dată. Comisia vine cu o opinie şi apoi, până la decizia din martie, vom putea să trimitem şi concluziile noastre", a adăugat şeful de la Finanţe.

Cîţu a reiterat că din momentul în care a preluat acest mandat, a anunţat că România merge spre procedură de deficit excesiv, însă atunci când a construit bugetul a luat în calcul legislaţia în vigoare, care prevede majorarea pensiilor şi a salariilor în sistemul bugetar.

"Nu prea îmi dau seama ce legătură au cele două (deficitul excesiv cu creşterea pensiilor în septembrie, n.r.). Procedura de deficit excesiv se referă la execuţia pentru 2019, şi apoi i se spune României că trebuie să reducă deficitul. Pentru 2020, deja există un buget, cu un deficit de 3,6% din PIB, unde am luat în considerare legislaţia în vigoare. Din momentul în care am preluat acest mandat, am spus că România merge spre procedură de deficit excesiv. Asta nu a însemnat că în momentul în care am făcut Bugetul (pentru 2020, n.r.) nu am luat în calcul legislaţia în vigoare. În februarie au fost plătite salariile în sistemul bugetar mărite", a explicat el.

Comisia Europeană a publicat vineri un raport potrivit căruia România nu respectă criteriul deficitului definit în Tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.

"Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene", se arată în raport.

"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară", se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului comunitar.

Comisia Europeană precizează că la data de 6 februarie autorităţile române au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanţi pe care Comisia să le ia în considerare în analiza sa.

Autorităţile de la Bucureşti susţin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de personal, cu asistenţa socială şi investiţiile în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autorităţile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustarea graduală a deficitului bugetar pe termen mediu chiar dacă va rămâne peste valoare de referinţă de 3% din PIB până în 2021. Autorităţile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.

"Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat şi astfel o procedură de deficit excesiv este justificată", concluzionează Comisia Europeană.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. AGERPRES/(AS-autor: George Coman, editor: Mariana Nica, imagine: Marian Vlăduț, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Gabriela Badea)