O reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, în contextul deficitelor gemene, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie 2020.

"Nivelul IRCC s-a redus însă la începutul trimestrului I 2020 la 2,36 la sută, de la 2,66 la sută în trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accentuat declinul în luna decembrie 2019, media ei trimestrială continuând astfel să se reducă, mişcările fiind de natură a spori incertitudinile privind transmisia şi conduita politicii monetare. În acelaşi timp, s-a observat că rata de schimb a leului a rămas practic stabilă în prima lună a anului curent, în condiţiile relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziţiei fiscale, coroborată cu diferenţialul considerabil al ratei dobânzii, dar şi ca urmare a persistenţei sentimentului favorabil pe piaţa financiară internaţională, inclusiv pe fondul deciziilor/aşteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE şi Fed, şi a atitudinii unor bănci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenţionat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilenţă din partea băncii centrale", explică BNR în document.

Evaluând caracterul condiţiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ROBOR şi-au conservat în ianuarie ajustarea crescătoare din luna anterioară, iar media ratelor dobânzilor la tranzacţiile interbancare a coborât doar marginal sub rata dobânzii de politică monetară după creşterea înregistrată în decembrie 2019, evoluţiile reflectând, potrivit sublinierilor unor membri ai Consiliului, impactul mărit al operaţiunilor Trezoreriei asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, alături de efectele atragerii consecvente de depozite la termen de către BNR.

Totodată, membrii Consiliului au remarcat că încetinirea ceva mai vizibilă a creşterii creditului privat în luna decembrie 2019 - implicând scăderea mediei ei trimestriale la 7,1%, de la 7,9% în trimestrul III - este atribuibilă în principal contracţiei în termeni anuali a componentei în valută, context în care ponderea în total a creditelor în monedă naţională s-a mărit la finele anului trecut la 67,6%.

Referitor la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că presiunile inflaţioniste sunt anticipate să slăbească vizibil în prima parte a anului curent, pentru ca apoi să cunoască o uşoară reintensificare graduală, ceva mai estompată totuşi decât în evaluările anterioare.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă semnificativ în primele luni din 2020, dar să se reînscrie în semestrul II pe o traiectorie lent crescătoare, ce rămâne în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului prognozei, ajungând la 3 la sută în decembrie 2020 şi la 3,2 la sută la finele orizontului proiecţiei - marginal sub valorile din prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2019.

"S-a observat că ampla corecţie descendentă anticipată a avea loc în primele luni din acest an este atribuibilă integral acţiunii factorilor pe partea ofertei, ea având ca principali determinanţi efecte de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiilor precedente ale componentelor exogene ale IPC, precum şi introducerii taxei în sectorul telecomunicaţii. Amplitudinea corecţiei se prezumă a fi mai mare decât cea previzionată anterior, au sesizat unii membrii ai Consiliului, date fiind eliminarea în luna ianuarie a supraaccizei la carburanţi, precum şi evoluţiile relativ mai temperate anticipate în cazul preţurilor volatile ale alimentelor, compensate doar parţial ca impact de descreşterea probabil mai lentă a dinamicii preţurilor produselor din tutun, în condiţiile devansării cu un trimestru a majorării accizei specifice. A fost semnalată şi semnificativa scădere neaşteptată consemnată recent de cotaţiile petrolului, şi în mai mică măsură de preţurile altor materii prime, în contextul epidemiei de coronavirus, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa actualei perspective a inflaţiei", potrivit minutei BNR.

În schimb, majorări peste aşteptări sunt posibile în cazul preţurilor unor produse alimentare procesate, au avertizat unii membri ai Consiliului, dar şi pe segmentul preţurilor administrate, în eventualitatea liberalizării în perspectivă nu foarte îndepărtată a pieţei gazelor naturale şi a celei a energiei electrice, implicând scumpiri ale utilităţilor destinate consumatorilor casnici.

Totodată s-a arătat că din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste ceva mai mari decât cele anticipate anterior, şi cvasi-constante pe orizontul prognozei, date fiind previziunile privind poziţia ciclică a economiei, costurile salariale, precum şi dinamica preţurilor importurilor, reflectând inclusiv evoluţia aşteptată a cursului de schimb al leului.

Suplimentar, la nivelul inflaţiei de bază vor fi probabil resimţite temporar şi efecte inflaţioniste mai pregnante decurgând din şocuri pe partea ofertei, localizate în sectorul agroalimentar, de natură să contrabalanseze parţial efectul de bază dezinflaţionist asociat introducerii taxei din telecomunicaţii, ce se va manifesta mai intens în trimestrul II 2020.

"S-a remarcat, că pe acest fond, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să se menţină la valori mai înalte decât cele previzionate anterior, mai cu seamă în prima parte a orizontului de proiecţiei. Astfel, ea va coborî probabil doar uşor sub limita de sus a intervalului ţintei în primul semestru din acest an, pentru ca apoi să îşi reia creşterea şi să urce în decembrie 2020 deasupra previziunilor anterioare, respectiv la 3,4 la sută, iar ulterior să rămână practic stabilă la acest nivel, similar celui prognozat anterior pentru finele orizontului proiecţiei", se arată în minuta BNR. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)