Declanşarea procedurii de deficit excesiv nu exclude majorarea pensiilor şi salariilor prognozată pentru 2020, spune Florin Cîţu
Declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv nu exclude majorările de salarii şi pensii prognozate conform bugetului pentru acest an, a precizat, joi, ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu.
El a participat la o conferinţă pe tema finanţării investiţiilor, organizată de Banca Europeană pentru Investiţii. La plecare, ministrul Finanţelor a fost întrebat de jurnalişti dacă procedura de deficit excesiv care va fi declanşată de Comisia Europeană exclude majorările de pensii şi salarii anunţate deja, iar răspunsul său a fost: nu.
"Nu. Ceea ce spunem noi este că în momentul în care am construit bugetul am ţinut cont de legislaţia în vigoare, dar ţinem cont şi de evoluţia economiei şi cea bugetară. Până acum nu avem de ce să ne îngrijorăm. În ianuarie am avut încasări foarte bune la TVA, sunt cele mai bune din 2016, am returnat TVA cu un miliard mai mult decât anul trecut, deci în acest moment nu trebuie nimeni să se îngrijoreze, banii pentru buget sunt acolo. Mai mult, am plătit deja salariile mărite pentru sectorul bugetar, nu există nici aici niciun fel de îngrijorare. Salariile şi pensiile au fost prinse în buget, nu există niciun fel de discuţie", a spus Cîţu.
El a arătat că procedura de deficit excesiv va fi declanşată cu siguranţă de către Comisia Europeană şi era un lucru previzibil.
"Strategia fiscal-bugetară arată deja că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022. Când am construit bugetul pe 2020, am luat în calcul că va fi declanşată procedura de deficit excesiv. Nu aveam cum să evităm, ştiam foarte bine că vom depăşi 3%, am spus acest lucru din prima conferinţă de presă. Avem un set de măsuri pentru reducerea deficitului în viitor, pe care le-am prezentat în strategia fiscal-bugetară", a continuat şeful Finanţelor.
Potrivit acestuia, execuţia bugetară pe prima lună a anului arată mai bine decât era aşteptat şi deficitul ar putea fi în acest an mai mic de 3,6% din PIB.
"Aşa că, dacă BNR are intenţia de a scădea dobânda, iar problema este deficitul, n-o să mai aibă această problemă", a mai spus Cîţu.
Singurul lucru care trebuie să fie negociat cu Comisia Europeană este viteza cu care ne vom întoarce la un deficit sub 3% din PIB, a arătat el.
"Bineînţeles, Comisia dorea anul acesta, dar noi spunem foarte clar că nu se poate, pentru că o astfel de politică fiscală ar putea afecta negativ economia. Şi nu vom face aşa ceva. Vom încerca să negociem şi să arătăm că revenim sub 3% în 2022, este un lucru de care ne ţinem", a susţinut oficialul citat.
El a subliniat că în acest an nu va fi modificat Codul fiscal, iar declanşarea procedurii de deficit excesiv nu înseamnă corecţii.
"Nu vom face corecţii. Procedura de deficit excesiv înseamnă măsuri pe care Guvernul le prezintă pentru a reduce deficitul în viitor. Deja am arătat în strategia fiscal-bugetară că deficitul va scădea în fiecare an până sub 3% în 2022", a continuat ministrul.
Întrebat de jurnalişti care sunt măsurile pentru reducerea deficitului, Cîţu le-a indicat să se uite în strategia fiscal-bugetară.
Ministrul nu a răspuns la întrebarea dacă le garantează românilor că pensiile şi salariile vor fi majorate în acest an. AGERPRES (autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, imagine:Alfred Schupler, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editori online: Ady Ivaşcu, Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv