BEI va aloca mai mulţi bani pentru proiectele de energie curată, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru România (vicepreşedinte)
Banca Europeană de Investiţii (BEI) nu va mai finanţa proiecte privind producerea de energie din combustibili fosili, ceea ce înseamnă că mai mulţi bani vor fi direcţionaţi către investiţii în energia verde, iar România va putea beneficia de această oportunitate, a declarat, joi, Andrew McDowell, vicepreşedintele instituţiei, într-o conferinţă pe tema finanţării investiţiilor, organizată de BEI la Bucureşti.
BEI a anunţat recent că nu va mai finanţa proiecte privind combustibilii fosili din 2022.
Andrew McDowell a fost întrebat de jurnalişti ce înseamnă pentru România acest lucru, în condiţiile în care ţara noastră se bazează masiv pe cărbune pentru securitatea energetică şi are în plan exploatarea unor zăcăminte uriaşe de gaze în Marea Neagră.
"Cred că este important să priviţi lucrul acesta ca pe o oportunitate, nu ca pe o provocare. BEI a oferit 2 miliarde de euro până acum pentru combustibilii fosili, iar aceşti bani sunt acum disponibili pentru proiectele de energie curată. Vrem să sprijinim ambiţiile tuturor statelor membre să-şi accelereze tranziţia către energia curată şi lucrăm în strânsă legătură cu administraţiile să reducem emisiile de gaze, ceea ce înseamnă o capacitate mai mare de energie regenerabilă. Vrem să sprijinim aceste ambiţii ale României. Deci vrem să vedem că întregul proiect verde al României este o oportunitate economică", a spus McDowell.
Totodată, întrebat dacă, în opinia sa, decizia BEI va fi urmată şi de alte instituţii financiare internaţionale, el a răspuns: "Ca bancă europeană, şi alte instituţii financiare urmăresc ce înseamnă să te asiguri că împrumuturile fac parte dintr-un acord sustenabil. Trebuie să vedem coeziunea în ceea ce priveşte tranziţia din sectorul energetic al tuturor ţărilor din Europa. Trebuie să sprijinim şi politicile, nu doar să acordăm sprijin financiar".
Grupul Băncii Europene de Investiţii, compus din Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi filiala sa, Fondul European de Investiţii (FEI), a acordat României 865 milioane de euro sub formă de împrumuturi, garanţii, capital de risc şi microfinanţare în anul 2019.
Potrivit unui comunicat al BEI, susţinerea sectoarelor public şi privat în domenii precum industria, energia, educaţia şi serviciile, şi facilitarea investiţiilor din firmele mai mici, reprezintă în total circa 0,4% din PIB-ul României pe anul trecut.
Vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, a precizat, în conferinţa susţinută joi la Bucureşti, că un număr de 10.200 de firme au beneficiat de operaţiunile Grupului BEI şi au fost susţinute aproximativ 107.000 de locuri de muncă.
"Anul trecut, banca UE şi filiala, sa, FEI, au oferit economiei româneşti un sprijin echilibrat, în valoare de 865 milioane de euro, pentru proiecte implementate în sectoarele public şi privat şi pentru IMM-uri în parteneriat cu bănci comerciale. Datorită finanţării inovatoare cu garanţie FEIS, parte importantă a Planului de Investiţii pentru Europa, am finanţat proiecte vizând dezvoltarea educaţiei, infrastructura de apă şi energie, precum şi investiţii menite să îmbunătăţească producţia şi managementul din industria alimentară. În 2019, 10.200 de firme au beneficiat de operaţiunile Grupului BEI şi au fost susţinute aproximativ 107.000 de locuri de muncă. În serviciile de consultanţă, printre altele, cooperarea noastră cu autorităţile locale a facilitat aprobarea de cofinanţări nerambursabile ale Comisiei Europene pentru proiecte româneşti în valoare de 2,5 miliarde de euro în 2019", a declarat Andrew McDowell.
Totodată, cu ocazia evenimentului, au fost semnate mai multe acorduri: acordarea unei sume de 14 milioane de euro pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a 475 de clădiri din sectorul 4 al Capitalei, precum şi acordarea a 31,1 milioane de euro pentru a susţine retehnologizarea aprofundată a 12 instituţii publice, reabilitarea termică a 8 clădiri de locuinţe şi construirea a 7 şcoli noi cu consum de energie aproape zero în sectorul 6.
Tot joi a fost acordat un împrumut intermediat către ProCredit România de 15 milioane de euro, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare pe termen lung al IMM-urilor, iar 20% din împrumut vizează proiectele legate de schimbările climatice, eficienţă energetică, reducerea emisiilor şi gestionarea deşeurilor.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, singura bancă deţinută de statele membre ale Uniunii Europene. În calitate de cel mai mare emitent şi creditor de fonduri multilateral din lume după volum, BEI oferă finanţare şi know-how pentru proiecte de investiţii solide şi durabile care contribuie la promovarea obiectivelor politicilor UE. Peste 90% din activitatea BEI este concentrată în Europa, dar Banca sprijină şi politicile externă şi de dezvoltare ale UE. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, imagine: Alfred Schupler, redactare video: Marilena Gheorghiță,montaj: Traian Arsenescu, editori online: Ady Ivaşcu, Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv














