Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat miercuri că în acest an, în care se lucrează la Plan Naţional Strategic (PNS) 2021-2027, va fi schimbat trendul actual "nu prea pozitiv pentru agricultura românească", în condiţiile în care exportăm subvenţii şi importăm produse procesate, iar deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare se apropie de un miliard de euro.

"Suntem într-un an mai special din toate punctele de vedere, dar pentru noi, cei din Ministerul Agriculturii, este important cum negociem şi cum scriem Planul Naţional Strategic (PNS) şi cum vom finanţa şi sprijini agricultura şi industria alimentară din România în perioada 2021 - 2027, pentru că pornim de la o realitate privind balanţa comercială, mai corect spus privind deficitul balanţei comerciale în aceea ce priveşte agricultura şi industria alimentară. În 2018 am depăşit un miliard de euro, iar la finele lunii noiembrie 2019, deficitul era de aproape un miliard de euro - mai exact 988 de milioane de euro. Probabil în aprilie cei de la INS ne vor furniza datele finale pe 2019. Acum, avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultura românească, exportăm materie primă, importăm materii procesate cu valoare adăugată mare, practic exportăm subvenţii şi încercăm în acest an să schimbăm trendul", a spus Oros într-o conferinţă de presă.

El a precizat că încă din noiembrie 2019, de când a preluat conducerea ministerului, a demarat elaborarea PNS şi dezbaterile cu mediul asociativ, fiind realizată deja o analiză SWOT prin care s-au identificat obiectivele prioritare ce vor fi incluse în PNS 2021-2027.

"În noiembrie am început să lucrăm la ceea ce înseamnă acest PNS pe care va trebui să îl prezentam şi Comisiei Europene. Am avut dezbateri cu mediul asociativ, într-o primă etapă în noiembrie-decembrie. Am reînceput aceste dezbateri, iar acum vom discuta concret pe analiza SWOT făcută de colegii mei din AM-PNDR, structurile MADR şi grupurile de lucru organizate împreună cu partenerii sociali. S-au identificat a fi prioritare: investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de procesare şi depozitare a produselor agroalimentare, sprijinirea sectorului zootehnic, având în vedere scăderea efectivelor de animale, dar şi a valorii genetice a acestor animale, susţinerea formelor asociative cu rol economic şi aici mă refer în primul rând la cooperative. Cei mai mulţi şi mai mici au învăţat să producă şi sunt producţii de foarte bună calitate, dar nu reuşesc să vândă la un preţ competitiv ca să reziste pe piaţă. De aceea susţinem această asociere. De asemenea, vorbim şi despre susţinerea fermelor de familie, pentru că noi credem că acesta este pilonul de bază al satului românesc. Guvernul are datoria să facă cât mai mult ca acestea să rămână pe piaţă", a subliniat şeful MADR.

Oros a adăugat că acest draft al PNS va fi înaintat serviciilor CE, iar până la finele lunii februarie se va semna şi contractul pentru serviciile de consultanţă cu Banca Mondială, în vederea fundamentării intervenţiilor pentru Pilonul 1 şi Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună.

Întrebat pe ce date de referinţă va fi elaborat PNS 2021-2027, având în vedere că abia anul acesta va avea loc Recensământul Agricol, iar uneori datele de la INS nu reflectă realitatea, ministrul Agriculturii a precizat că s-a mers pe datele Eurostat din 2019, dar "am prins şi alţi indicatori". AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, Imagine: Catalin Soci, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Andrei Cârlan, editori online: Adrian Dădârlat, Simona Aruştei)