Economia României este ţinută la mijloc în această situaţie contextuală politică mai agitată, iar industria bancară doreşte să aducă în discuţie mai des economia, măcar la egalitate cu politica, pentru că aceasta creează bunăstare, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

"În această situaţie contextuală politică mai agitată, când se scot din sertare toate iniţiativele, se pun pe masă, se discută, economia este ţinută la mijloc. Noi, industria bancară, nu dorim decât foarte diplomatic, respectuos, să aducem în discuţie mai des economia, măcar la egalitate cu politica. Economia este cea care creează bunăstare. Dacă sacrificăm de fiecare dată economia pentru motive politice, vom continua să plătim cu toţii şi plătim deja de mult timp. Soldul investiţiilor străine directe în Produsul Intern Brut este cam de 45%, comparabil cu Ungaria care o cifră de cinci ori mai mare. Dacă noi reuşim să transmitem importanţa acestui factor al impredictibilităţii, amprenta extrem de puternică asupra vieţii fiecăruia dintre noi şi a copiilor noştri, poate că atunci vom trata acest subiect cu mai mare importanţă şi cu mai mare implicare. Adevărul economic este că industria bancară din România, finanţatorul economiei în proporţie de 75%, s-a confruntat cu 50 de iniţiative legislative, în ultimii cinci ani, faţă de care am cerut de fiecare dată să fim chemaţi la discuţii", a spus Dănescu.

În viziunea şefului ARB, băncile lucrează cu riscuri, nu administrează numai monedă, fiind expuse, în acelaşi timp, şi riscului legislativ.

"În general, băncile lucrează cu riscuri, nu administrează numai monedă, în sensul economisirii şi apoi creditării, în sensul intermedierii financiare. Pe acest flux procesual, administrează şi riscuri. Ori, o bancă atunci când observă riscuri, mai ales care sunt substanţiale sau subliniate ca fiind un risc sistemic ridicat, atunci mai bine gândim la volumul, la nivelul acestui risc, dar de asemenea trebuie să-l percepem şi prin întinderea în timp. Vom vedea că de ani de zile se discută despre acest risc legislativ. Pot să vă spun că acum aproximativ cinci ani, Asociaţia Română a Băncilor a vorbit mai direct şi mai concret despre acest risc ca fiind principala barieră în calea intermedierii financiare. Dacă vă uitaţi în decursul intermedierii financiare, organic să spunem, veţi vedea că aceasta a scăzut constant. Ce s-a întâmplat? Am identificat riscuri, dar ne-am dat seama să aceste riscuri se pot produce în mod neperformant şi mai departe transmiterea acestui risc asupra depozitelor şi asupra economisirii. Concluzia este că decizia de banking la nivelul băncilor pe intermediere financiară nu a fost cea pe care ne-am fi dorit-o. Aşa s-a întâmplat ca intermedierea financiară să rămână în urma Produsului Intern Brut. Atunci când vorbim despre intermediere financiară, vorbim de credite ale populaţiei şi companiilor supra Produs Intern Brut. Vom vedea că pornind de la 40% intermediere financiară am ajuns la 26%", a menţionat Florin Dănescu.

Acesta a adăugat că, în decursul ultimilor cinci ani, au fost numărate 50 de iniţiative legislative dăunătoare industriei bancare şi creditării.

"Am numărat iniţiativele legislative pe care le-am simţit dăunătoare industriei bancare şi creditării. Între 2014 şi 2018, inclusiv, numărul acestora a fost de 50, deci asta înseamnă zece iniţiative pe an. Dacă noi acordăm un credit ipotecar pe durata maximă de 30 de ani, asta ar însemna că zece iniţiative pe an pe un contract pe care îl faci astăzi şi care se termină peste 30 de ani, ar fi pus sub semnul întrebării de zece ori pe an, de peste 300 de ori? Cum să fim extrem de optimişti în dezvoltarea volumică a creditării, când riscul acest e atât de semnificativ, când impredictibilitatea are acest preţ direct pe care trebuie să-l simţim, să-l înţelegem?", a punctat preşedintele executiv al ARB.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) organizează, marţi, o conferinţă având ca temă riscul legislativ în sectorul financiar. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)