Procesul de ieşire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia României (analiză)
Procesul de ieşire al Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al 9-lea partener comercial al României şi pe ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România în anul 2018, potrivit analizei KeysFin "The Brexit effect".
În România există peste 1600 companii cu acţionariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanţelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1.300 au o pondere directă, majoritară, care depăşeşte 50% a investiţiilor britanice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018.
"Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziţionează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieşire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilităţi minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluţie nefiind dorită de niciuna dintre părţi, impactul la nivelul pieţelor financiare ar putea fi unul major", a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.
Primele trei companii cu acţionariat direct, majoritar britanic din România, în funcţie de cifra de afaceri, fac parte din industria prelucrătoare şi sunt: Ursus Breweries SA (1,8 miliarde de lei), Adient Automotive Romania SRL (1,2 miliarde de lei) şi CRH Ciment Romania SA (974 milioane de lei).
Topul este completat de companiile Bricostore SA, Sews Romana SRL, Adient SRL, Plexus Sservices RO SRL, Alcedo SRL, Endava Romania SRL şi Glaxosmithkline (GSK) SRL.
Companiile cu acţionariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018, iar cele mai profitabile au fost: Ursus Breweries SA, CRH Ciment Romania SA, Ipsos Interactive Services SRL, Aviva SRL, Endava Romania SR, Dnata Catering SRL, Alcedo SRL, Paypoint Services SRL şi Glaxosmithkline (GSK) SRL. Împreună, companiile de mai sus concentrează peste 55% din profitul total al companiilor cu acţionariat direct, majoritar britanic prezente în România, respectiv 555 milioane lei.
Potrivit metodologiei Băncii Naţionale a României investiţiile străine directe în România au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depăşind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investiţiilor britanice crescând cu 135% în aceeaşi perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro. Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) şi 10 (în 2014 şi 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.
Analiza KeysFin mai arată că principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcţie de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerţ (3,9 miliarde de lei şi 20% din total) şi IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).
Cei mai mulţi investitori britanici din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiţii britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele judeţe în clasamentul celor mai mari investiţii britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei şi 8% din total) şi Timiş (1,3 miliarde de lei şi 7% din total).
Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajaţi, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.
Conform analizei, schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România şi Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creştere de 9%, comparativ cu anul 2017 şi de 33% faţă de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.
Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României şi a 5-a piaţă de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creştere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această ţară au crescut şi ele cu 31% faţă de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018. Totuşi, deşi ţara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce priveşte evoluţia balanţei comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerţului dintre cele două state reprezintă doar 3% din totalul comerţului internaţional al României.
De asemenea, în analiză se menţionează că în Marea Britanie trăiesc peste 328.000 de cetăţeni români, reprezentând a treia comunitate europeană, după Polonia şi Irlanda, iar negocierile privind libera circulaţie a persoanelor vor continua fiind una din cele mai sensibile teme, alături de libera circulaţie a bunurilor. Procesul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană este aşadar unul îndelungat, estimările KeysFin sugerând că se va extinde până la sfârşitul anului viitor.
În plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziţionează ţara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.
Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre cele două părţi sau o înrăutăţire a condiţiilor din pieţele financiare internaţionale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar şi cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanţare internă şi externă a economiei locale.
Noţiunea de "Brexit" a apărut în urma referendumului din iunie 2016, la care 51,9% dintre alegătorii participanţi au votat retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. După trei ani şi jumătate de negocieri, Parlamentul European a ratificat, miercuri seară la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie votat (cu majoritate calificată) şi de Consiliul European în 30 ianuarie. Apoi, Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, vineri, 31 ianuarie, la miezul nopţii, ora Bruxellesului (23:00 GMT, ora 1:00, ora României), atunci când drapelul va fi retras din instituţiile Uniunii Europene.
KeysFin oferă informaţii despre firmele din România şi din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienţi, KeysFin este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
















