Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar mai puţin de 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, a declarat, pentru AGERPRES, Tiberiu Stoian, director general al Fabricii de ambalaje Exonia.

"Momentan, analizată global, piaţa ambalajelor este estimată la aproximativ 890 milioane euro, din care momentan mai puţin de 15% o reprezintă ambalajelor biodegradabile compostabile. Nu am un raport oficial al Institutului de Statistică, însă estimările principalilor procesatori din piaţă consideră că un cuantum global al ambalajelor importate ar fi de aproximativ 37%. Producţia fabricii de Ambalaje Exonia ocupă unul dintre primele 5 locuri în topul procesatorilor din nişa ambalajelor flexibile, estimată că ar reprezenta un procent de 7-8% din totalul pieţei ambalajelor utilizate în Romania", a spus Tiberiu Stoian.

Reprezentanţii fabricii de ambalaje Exonia vor testa în Ucraina, în premieră mondială, primul lot de hârtie 'Re-leaf Paper'; obţinută din frunze uscate.

"În ceea ce priveşte intenţia de utilizare a materialului inovativ 'Re-leaf Paper' fabricat în Ucraina, intenţionăm să îl folosim la confecţionarea atât a sacoşelor pentru cumpărături, cât şi a altor multe tipuri de ambalaje industriale: coli de împachetat echipamente, saci pentru cărbuni, pungi pentru piese, etc.Toate acestea generează consumuri mari de materie prima organică provenită din masa lemnoasă, motiv pentru care ne dorim sa aducem această alternativă care este deopotrivă mai prietenoasă cu mediul dar şi mai economică", a afirmat Tiberiu Stoian.

Într-o primă etapă, fabrica va utiliza aproximativ 130 de tone de hârtie lunar, însă capacitatea de procesare a liniei tehnologice poate atinge 300 de tone, capacitate pe care estimează că o va avea spre finele anului.

Din aceste cantităţi, în funcţie şi de răspunsul pieţei, producătorul apreciază că un procent de aproximativ 10-15% ar putea fi reprezentat de noul tip de hârtie 'Re-leaf Paper' fabricată din frunze.

Hârtia utilizată în Fabrica De Ambalaje Exonia pentru producţia pungilor este fabricată din materii prime reciclate sau deţine Certificat FSC prin care se atestă că nu provine din păduri virgine sau arii protejate, ci exclusiv din plantaţii forestiere destinate exploatării industriale.

Conform reprezentanţilor Exonia, în timp ce experimenta, Valentyn Frechka, un tânăr ucrainean în vârstă de 18 ani, cercetând tehnologiile de fabricare a hârtiei, a constatat că au fost cel puţin două încercări anterioare ale unor oameni de ştiinţă din Germania şi Japonia care au încercat să producă în laborator hârtie din frunze de stejar şi respectiv de ficus, dar nu au reuşit să obţină prea multă pulpă. Potrivit lui Frechka, abordarea lor a eşuat deoarece au folosit metode distructive pentru a extrage pulpa cu cantităţi mari de fibre de celuloză pură, în timp ce frunzele nu conţin un procent semnificativ din acest element. Frechka şi-a stabilit un obiectiv mai modest: a extras pulpă care conţinea un procent mai redus de celuloză, aproximativ 50-60%, printr-o tehnologie extrem de favorabilă fibrelor. Potrivită pentru fabricarea hârtiei, această pulpă de celuloză poate fi presată pentru a se obţine şi alte categorii de ambalaje, saci, cutii de carton etc. Inventatorul a câştigat competiţia de inventică din Kenya, o olimpiadă Genius în SUA 2018 şi a călătorit în multe alte ţări pentru a-şi prezenta proiectul la conferinţe internaţionale de profil. Deşi ar fi putut începe facultatea în SUA, a ales să studieze în Ucraina şi să încerce să-şi pună în aplicare tehnologia în fabricile de hârtie din toată ţara.

Proiectul este în derulare la fabrica de hârtie din Zhytomyr unde se lucrează la ameliorarea produsului şi optimizarea costurilor de fabricaţie. O tonă de celuloză pură necesită prelucrarea a două tone de frunze căzute.

"Această tonă de celuloză va costa 450 dolari, în timp ce aceeaşi celuloză obţinută din lemn costă cel puţin 650 dolari. Este o diferenţă substanţială", a declarat Nadia Stoian, export manager al fabricii, coordonator al portalului Exonia.ro.

Furnizorul a calculat că, dacă la nivel mondial s-ar produce cel puţin 10.000 de tone de hârtie folosind această tehnologie în fiecare an, s-ar diminua cu 2% din suprafeţele de păduri care sunt tăiate anual pentru producţia de hârtie. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: Fabrica de Ambalaje Exonia/facebook.com