Curtea Constituțională a României organizează vineri, 6 noiembrie 2026, Reuniunea Biroului Asociației Curților Constituționale Francofone (Association des Cours Constitutionnelles Francophones - ACCF) și Reuniunea de lucru cu tema - 'Societatea informațională și democrația constituțională'.

Curtea Constituțională a României exercită președinția ACCF pentru un mandat de 3 ani (2025-2028), fiind a treia jurisdicție din Europa care asigură această funcție, după cele din Franța (1997-2000) și Elveția (2015-2019). În anul 2027, ACCF, sub președinția CCR, va celebra 30 de ani de la înființare.

Cele două manifestări se vor desfășura în Palatul Parlamentului - Sala Drepturilor Omului și vor reuni participanți la cel mai înalt nivel de reprezentare al jurisdicțiilor constituționale din 10 țări, alături de Curtea Constituțională a României, oferind un cadru de dialog și cooperare instituțională internațională.

La Reuniunea de lucru este invitat să participe Președintele României, domnul Nicușor DAN.

Lucrările Biroului vor reuni reprezentanți ai jurisdicțiilor constituționale din România, Benin, Gabon, Albania, Belgia, Cambodgia, Mauritania, Franța și Senegal, precum și reprezentantul Secretariatului general al ACCF. Reuniunea de lucru va prilejui, de asemenea, și participarea reprezentanților Curții Constituționale a Austriei și ai Curții Constituționale a Republicii Moldova, alături de judecătorii Curții Constituționale a României.

Tema Reuniunii de lucru, 'Societatea informațională și democrația constituțională', are în vedere rolul tot mai important al informației și al tehnologiei în toate domeniile vieții umane, precum și transformările profunde din cadrul societății informaționale care au un impact și asupra mecanismelor democrației constituționale.

Asociația Curților Constituționale Francofone - ACCF, fondată în anul 1997, a promovat constant dialogul instituțional privind dezvoltarea justiției constituționale, consolidarea democrației, a statului de drept și drepturile omului prin dezvoltarea relațiilor între membrii spațiului francofon, în cadrul manifestărilor sale și prin cooperarea cu diverse forumuri și organizații internaționale.

Scurt istoric

Asociația Curților Constituționale Francofone reunește 50 de curți constituționale și instituții echivalente (cuprinzând 47 de membri și 3 observatori) din Africa, Europa, America și Asia. Înființată în 1997, la inițiativa Consiliului Constituțional francez, sub denumirea de 'Asociația Curților Constituționale care au în comun utilizarea limbii franceze' (ACCPUF), aceasta a devenit Asociația Curților Constituționale Francofone (ACCF) în 2019.

Președinția Asociației a fost deținută, succesiv, de Franța (1997-2000), Gabon (2000-2003), Canada (2003-2006), Burkina Faso (2006-2009), Benin (2009-2012), Maroc (2012-2015), Elveția (2015-2019), Canada (2019-2022) și Senegal (2022-2025).

Curtea Constituțională a României a fost aleasă, în mai 2025, să dețină cea de-a 10 președinție a ACCF de către jurisdicțiile membre reunite în adunarea generală. Curtea Constituțională a României a devenit membru cu drepturi depline al ACCPUF în anul 1998, iar din anul 2022 este membru al Biroului ACCF și a exercitat funcția de vicepreședinte în perioada 2022-2025.

O dată la trei ani se desfășoară adunarea generală și congresul Asociației, ce reunesc în principal președinții tuturor instanțelor membre. Ultimul congres trienal s-a desfășurat în perioada 6-8 mai 2025, la București, România, având ca temă 'Interpretarea și revizuirea Constituției: ce rol are judecătorului constituțional?'.

Biroul ACCF se reunește de două ori pe an pentru bilanțul activităților desfășurate și pentru a decide cu privire la acțiunile viitoare. În anul 2026, reuniunile Biroului au fost planificate să se desfășoare la Paris (martie 2026) și la București (5-8 noiembrie 2026).

Programul trienal al Președinției ACCF 2025-2028 deținute de Curtea Constituțională a României denumit 'Democrația constituțională', aprobat prin consens, își propune să îmbine legitimitatea democratică cu respectarea supremației Constituției, pentru a proteja drepturile fundamentale și pentru a consolida încrederea cetățenilor în instituții și în stat.

Esența democrației constituționale constă în subordonarea politicii față de lege și în respingerea instituționalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități. Aceasta asigură respectarea statului de drept și se întemeiază pe constituționalism, înțeles ca un sistem de valori fundamentale comune societăților democratice. Suveranitatea populară, ca sursă a legitimității procedurale a puterii, rămâne ea însăși supusă respectării valorilor consacrate de Constituție, precum demnitatea umană, drepturile și libertățile fundamentale și securitatea juridică.