Un deficit mai mare de 3% în 2019 ar putea declanşa procedura de infringement, iar în această situaţie România va trebui să adopte în acest an măsuri de ajutare fiscală, inclusiv majorări de taxe, a declarat miercuri Dragoş Manolescu, director general adjunct al OTP Asset Management, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Inflaţia medie în perioada ianuarie - octombrie 2019 a fost de 3,8% însă ajustată cu taxe a fost undeva pe la 3,4%, adică în ţinta BNR de 2,5% plus/minus 1%. Noi ne aşteptăm ca inflaţia să scadă în anul următor, undeva în jurul valorii de 3%. Există nişte riscuri. Riscurile sunt ca inflaţia să fie mai mare de 3% datorită unor ajustări fiscale probabile, pentru că în 2020 cifra magică este 3. Adică vedem o creştere economică în jurul a 3%, vedem o inflaţie de 3% şi un deficit tot în jur de 3%. Teoretic deficitul ar trebui să fie 3%, însă riscul este ca el să fie mai mare de 3%. În luna aprilie vor apărea datele oficiale şi cel mai probabil România va fi singura ţară din UE cu deficit mai mare 3%. În aceste condiţii sunt două variante. Vom avea infringement sau nu. Aşteptarea mea este că dacă deficitul este de peste 3% şi suntem singurii în această poziţie în Uniunea Europeană: să fie declanşată procedura de infringement. Astfel, România va trebui să adopte nişte măsuri de ajustare fiscală şi aceste măsuri de ajustare fiscală pot include şi creşteri de taxe care se pot vedea pe inflaţie, de unde şi riscul ca inflaţia să fie mai mare de 3% la finalul anului", a explicat Dragoş Manolescu.

El susţine că anul acesta este posibil ca majorarea cu 40% a pensiilor să nu aibă loc în condiţiile în care România are dezechilibru bugetar.

"În momentul de faţă nu cred că vor mai exista creşteri aşa de mari de salarii. Singura ameninţare o reprezintă creşterea pensiilor cu 40% anul acesta. Nu văd o probabilitate mai mare de 50% să se întâmple. Ar trebui să fie mai mică creşterea atâta vreme cât legea permite diminuarea acestei creşteri în condiţiile în care există un dezechilibru bugetar. În România putem vorbi deja de un dezechilibru bugetar", a spus Dragoş Manolescu.

În ceea ce priveşte creşterea economică din România, reprezentantul OTP Asset Management a afirmat că principala sursă de creştere a fost reprezentată de consum şi majorări salariale în ultimii ani.

De asemenea, Dragoş Manolescu a menţionat că România a avut creştere economică, dar şi deficite şi s-ar putea afla într-o situaţie asemănătoare cu cea în care a ajuns Grecia, pentru că modelul nu este sustenabil.

OTP Asset Management România a lansat miercuri analiza de piaţă 'Outlook 2020', ajunsă la a IV-a ediţie, care prezintă retrospectiva economică globală şi locală a anului 2019 şi aşteptările managerilor de portofoliu cu privire la oportunităţile de investiţii şi perspectivele macroeconomice pentru anul 2020.

Conform documentului, creşterea economică a României ar putea fi de aproximativ 2,7% în 2020, întrucât se aşteaptă ca politica fiscală să se înăsprească în conformitate cu intenţia pe termen lung a noului guvern de a ajunge la un deficit de 3%.

Creşterea mai mică a salariilor şi scăderea nivelului ocupării forţei de muncă în sectorul public vor influenţa negativ consumul. Cu toate acestea, începând cu luna septembrie 2020 majorarea semnificativă a pensiilor va începe din nou să alimenteze cheltuielile casnice. În plus, creşterea exporturilor va încetini.

Indicele preţurilor de consum din România este de aşteptat să scadă rapid anul viitor, cu toate că există riscuri consistente în această privinţă.

Potrivit studiului, politica fiscală a devenit un factor de risc major al economiei româneşti, o problemă care va rămâne pe tapet pe parcusul următoarei perioade de timp. Credibilitatea şi succesul consolidării fiscale vor determina dacă presiunea asupra cursului de schimb euro/leu şi a curbei randamentelor se va menţine în viitor.

"Dacă rezultatele fiscale dezamăgesc, presiunile ar putea creşte rapid. Important de reţinut este, de asemenea, că economia românească în forma sa actuală este vulnerabilă la şocurile externe negative. De exemplu, o încetinire ciclică a economiei europene ar putea duce la ieşiri de capital, o slăbire mai accentuată a leului, obligând guvernul şi BNR să înăsprească condiţiile, împingând creşterea economică spre zero sau chiar sub zero", se arată în document. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)