Curtea de Conturi a României îşi propune dezvoltarea unei noi strategii de comunicare care să contribuie la promovarea acesteia ca instituţie modernă şi eficientă, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Marţi, la sediul Curţii de Conturi a României, a avut loc Conferinţa de lansare a proiectului "Creşterea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României şi a capacităţii de a interacţiona cu mediul extern", finanţat prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale al Uniunii Europene şi implementat în cooperare cu Comisia Europeană.

Proiectul îşi propune actualizarea şi dezvoltarea celor două componente esenţiale pentru creşterea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României, respectiv componenta de comunicare şi componenta de resurse umane. Astfel, Curtea de Conturi a României îşi propune dezvoltarea unei noi strategii de comunicare care să contribuie la promovarea acesteia ca instituţie modernă şi eficientă, cu rol de responsabilizare a sectorului public în vederea îmbunătăţirii comunicării la nivel central şi local.

"Ne dorim o Curte de Conturi transparentă şi modernă care să aducă un aport relevant în funcţionarea eficientă a sectorului public din România. Avem nevoie de instrumente inovative în relaţia cu entităţile auditate care să răspundă evoluţiei societăţii în ansamblu. Aceste instrumente vin să faciliteze dialogul eficient cu părţile interesate prin prisma impactului semnificativ pe care aceştia îl au în dezvoltarea comunităţilor din România", a declarat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României.

Prin componenta de resurse umane, proiectul vizează elaborarea unei strategii specifice pentru dezvoltarea unei politici eficiente de recrutare, orientare şi instruire a personalului de specialitate din cadrul Curţii de Conturi a României.

"Acest program reprezintă o prioritate pentru Banca Mondială şi se integrează într-o viziune mai amplă a preşedintelui Mihai Busuioc de a transforma Curtea de Conturi într-un partener care să ofere sprijin instituţiilor pentru o funcţionare mai bună la nivelul societăţii", a afirmat, la rândul său, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria.

Cu prilejul conferinţei de lansare, Daniele Dotto, şef de unitate pentru reforma privind guvernarea şi administraţia publică în cadrul Directoratului General pentru Sprijin în Reforme Structurale al Comisiei Europene, a subliniat importanţa dezvoltării celor două componente esenţiale ale proiectului, cu impact direct asupra vieţii cetăţeanului.

"Curtea de Conturi a depus un proiect promiţător, a trecut printr-o selecţie riguroasă şi avem aşteptări mari în privinţa rezultatelor, mai ales în termeni de impact asupra eficientizării activităţii pe care această instituţie o desfăşoară în societate", a spus Dotto.

De asemenea, în calitate de preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetelor anuale ale Curţii de Conturi, deputatul Vasile Cocoş a vorbit despre necesitatea dezvoltării şi consolidării capacităţii instituţionale în relaţia cu celelalte instituţii şi societatea civilă pentru beneficiarul final al proiectului - cetăţeanul:
"Este timpul ca dincolo de controlul asupra cheltuirii eficiente a fondurilor publice, Instituţia Supremă de Audit din România să contribuie prin experienţă şi expertiză la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor".

Proiectul "Creşterea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României şi a capacităţii de a interacţiona cu mediul extern" se va desfăşura pe o perioadă de 18 luni (septembrie 2019 - martie 2021), perioadă în care vor fi organizate grupuri de lucru la nivel central şi local.

La evenimentul de lansare a proiectului "Creşterea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României şi a capacităţii de a interacţiona cu mediul extern" au participat, alături de preşedintele instituţiei, membri ai Plenului Curţii de Conturi a României şi reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai Parlamentului României, ai ministerelor şi autorităţilor naţionale de management a programelor cu finanţare europeană, ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale şi ai mediului academic, precum şi preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România.AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)