Capacitatea României de a genera proiecte mari a rămas în urmă, de aceea propun crearea unui institut de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergură, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori, în condiţiile în care vom avea disponibile opt miliarde de euro pentru educaţie, cercetare şi competitivitate în următoarea perioadă de programare, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, în cadrul unei întâlniri cu comunitatea ştiinţifică.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, ministrul Ioan Marcel Boloş a demarat un prim proces de consultare a comunităţii ştiinţifice, de cercetare şi dezvoltare, în contextul pregătirii de către MFE a viitoarei perioade de programare, pe parcursul căreia România va avea o alocare de 30,6 miliarde de euro prin Politica de Coeziune.

O primă întâlnire a avut loc miercuri la sediul MFE, unde s-au reunit tineri cercetători de top în inteligenţă artificială, reţele, sisteme de calculatoare şi comunicare, blockchain, digitalizare, localizare de mare precizie, tehnologii de recuperare medicală, dar şi fondatori de start-ups în tehnologie.

Activi atât în partea de cercetare la Universitatea Politehnica Bucureşti, Academia Română şi Universitatea din Bucureşti, dar şi în zona de antreprenoriat pe specializare inteligentă, participanţii şi-au exprimat viziunea cu privire la modul în care viitoarele programe operaţionale şi banii alocaţi României pentru domenii de înaltă tehnologie vor putea răspunde provocărilor globale legate de economia digitală.

"Prin această iniţiativă, doresc să transmit un mesaj clar de deschidere în ceea ce înseamnă valorificarea potenţialului uman extraordinar pe care Romania îl are în domeniile de tehnologie şi IT, în special al inteligenţei artificiale dar nu numai şi de încurajare a mediului academic şi a celui de business - să participe la conturarea viitoarelor programe şi bugete, pentru a genera împreună proiecte de anvergură pentru România", a afirmat ministrul Ioan Marcel Boloş.

Propunerile cercetătorilor s-au centrat pe asigurarea unui climat stabil şi pe termen lung, care să stimuleze şi să valorifice potenţialul şi calitatea umană, să favorizeze creativitatea şi inovarea, care să poată produce atât rezultate de vârf imediate, cât şi beneficii cu extindere mai largă în societate, pe termen mediu şi lung.

Ministrul Ioan Marcel Boloş a prezentat planul MFE, pe care l-a caracterizat ca fiind flexibil şi ajustabil, astfel încât să răspundă ideilor şi propunerilor cercetătorilor care doresc să se implice.

"Vom avea disponibile opt miliarde de euro pentru educaţie, cercetare şi competitivitate. Din păcate, capacitatea României de a genera proiecte mari a rămas în urmă. Tocmai de aceea propun două tipuri de abordări: crearea unui institut de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergură, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori. Dorim să integrăm liniile de finanţare dedicate inteligenţei artificiale în viitoarele programe operaţionale", a precizat el.

La rândul său, Marius Leordeanu, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române şi conferenţiar la Universitatea Politehnica, a subliniat că "suntem în pragul unei noi ere în tehnologie, declanşată de emergenţa inteligenţei artificiale, care va schimba fundamental lumea, aşa cum o ştim".

"Exact aşa cum inventarea motorului cu abur, a curentului electric, a avionului, a televiziunii sau a internetului au marcat decisiv societatea umană, tot aşa inteligenţa artificială are potenţialul de a transforma posibilităţile din viaţa noastră. Inteligenţa artificială nu este o simplă unealtă, ci este despre a face în mod automat tehnologia de orice fel, în orice domeniu, să acţioneze în cel mai inteligent mod, bazat atât pe date reale, concrete, din experienţă, dar şi pe o matematică eficientă şi corectă. Inteligenţa este cel mai bun mod posibil de a folosi cât mai puţine resurse şi cu un efect cat mai mare. Dacă vom şti acum să profităm de această ocazie extraordinară în istorie şi să dăm României impulsul corect în această direcţie printr-o investiţie înţeleaptă şi curajoasă în factorul uman de valoare, dar şi în echipamentele şi datele necesare, atunci avem toate şansele sa ieşim în sfârşit la lumină, victorioşi", a adăugat Leordeanu.

Unii dintre participanţii la reuniunea propusă de ministrul Fondurilor Europene au arătat că au accesat şi în trecut fonduri europene prin intermediul Programului Operaţional Competitivitate (POC), pe când alţii au reclamat faptul că modul în care au fost create programele şi lipsa flexibilităţii, dar şi limitările excesive i-au descurajat să acceseze fondurile disponibile.

În acest sens, se menţionează în comunicatul MFE, printre principalele recomandări ale participanţilor s-au numărat angajarea unor evaluatori competenţi, care să ştie să intuiască proiectele cu adevărat valoroase şi inovatoare şi care folosesc şi creează idei şi tehnologii de vârf, realizarea unui cadru eficient şi permisiv şi a unui context care permite explorarea de idei îndrăzneţe, de mare potenţial şi câştig, dar care pot avea şi un risc mai crescut. Au avertizat că, fiind vorba de industrii cu potenţial creativ şi de dezvoltare foarte mare, riscurile în cercetare sunt pe măsură.

Ministrul Fondurilor Europene a precizat că o problemă pe care doreşte să o rezolve este cea a debirocratizării, de aceea a venit cu ideea unei delimitări a cercetării propriu-zise de activitatea care presupune birocraţie.

Dintre cele mai notabile idei care ar putea fi puse în practică cu ajutorul finanţării europene s-au remarcat cele din domeniul medical, din industria spaţială, agricultură şi protecţia mediului, cele legate de tehnologia blockchain şi utilizarea datelor pentru crearea unor servicii sau aplicaţii utile pentru utilizatori.

"Concluzia întâlnirii a fost că, deşi tehnologia şi echipamentele sunt importante, instruirea oamenilor şi investirea în potenţialul lor reprezintă cheia în găsirea unor soluţii la problemele curente ale societăţilor noastre", se spune în comunicat.

Următoarea reuniune cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, de cercetare şi dezvoltare va avea loc la începutul anului viitor. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)