Starea bugetului public rămâne extrem de încordată din cauza insuficienţei resurselor şi presiunilor foarte mari actuale şi viitoare, iar o construcţie bugetară fragilă pentru 2020 şi mai ales pentru 2021 ar conduce foarte probabil la deteriorarea rating-ului suveran şi intrarea în Procedura de deficit excesiv (PDE), precizează reprezentanţii consiliului fiscal în opinia preliminară cu privire la Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020.

Potrivit CF, anul 2020 este unul de cumpănă pentru bugetul pe perioada 2020-2022. Modul de aplicare a legii pensiilor în anul 2020 are un rol decisiv pentru bugetul din anul 2021, impactul cheltuielilor cu asistenţa socială fiind mult peste cel din anul 2020, în raport cu nivelul din 2019 (potrivit calculelor CF, 2,7% din PIB în 2021 faţă de 0,7% din PIB în 2020).

"Riscul cel mai mare este ca deficitul bugetar să derapeze foarte mult dacă nu se iau măsuri de corecţie în 2020, ceea ce ar afecta stabilitatea economică în ansamblu. Evaluarea preliminară a CF privind deficitul bugetar în 2020 indică riscuri semnificative de depăşire a ţintei din buget de 3,6% din PIB", se precizează în opinia CF.

Conform sursei citate, deficitul bugetar în 2019 echivalează cu circa 80% din deficitul de cont curent aşteptat pentru acelaşi an (peste 5% din PIB), ceea ce arată nu numai exces de cerere, dar şi faptul că necesara consolidare macroeconomică depinde în largă măsură de reducerea deficitului bugetar. Iniţiativele privind reduceri de taxe şi impozite şi creşteri de cheltuieli când situaţia bugetului este atât de încordată nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare, semnalează Consiliul Fiscal.

În opinia CF, proiectul bugetului general consolidat aferent anului 2020 ţinteşte un deficit în termeni cash de 3,6% din PIB, fiind avută în vedere o reducere cu 0,83 puncte procentuale din PIB comparativ cu nivelul estimat pentru finele anului 2019 (4,43% din PIB).

În privinţa scenariului macroeconomic care fundamentează construcţia bugetară actuală, CF reiterează consideraţiile din Opinia anterioară - cea referitoare la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020 - 2022 (SFB) şi la proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar - care remarcă: revizuirea cadrului macroeconomic prin armonizarea acestuia cu evoluţia efectivă a economiei în anul 2019; posibila supraevaluare a dinamicii PIB - prin anticiparea unei rate de creştere reală mai mare decât în proiecţiile altor instituţii interne şi internaţionale - ceea ce induce riscul materializării unei dinamici inferioare a PIB - mai cu seamă dacă se prezumă corecţii impuse de consolidarea macroeconomică şi influenţe nefavorabile ale mediului internaţional; supraestimarea evoluţiilor aferente pieţei muncii, creşterea anvelopei salariale din ansamblul economiei fiind semnificativ mai rapidă în cazul proiecţiilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză faţă de cele ale altor instituţii (ex proiecţia de toamnă a CE din 2019), mai mult, ecartul fiind semnificativ şi persistent.

CF menţionează că ipotezele privind piaţa muncii au un impact major asupra prognozei încasărilor bugetare - în principal contribuţiile de asigurări sociale şi impozitul pe venit, datorită senzitivităţii ridicate a acestora la creşterea numărului de salariaţi şi a dinamicii salariale. Deci, concluzia este o posibilă supraestimare a veniturilor bugetare pentru 2020 din dinamica bazelor macroeconomice.

De asemenea, CF identifică o posibilă sub-execuţie (supra-evaluare) a veniturilor bugetare pe anul 2019 localizate cu precădere la veniturile nefiscale, dar şi la TVA. Aceasta poate genera riscuri suplimentare privind realizarea veniturilor prognozate în anul 2020. În absenţa listei cu măsuri de politică fiscală şi a impactului asociat acestora pentru anul 2020, CF are rezerve privind nivelul proiectat al unor agregate de venituri fiscale (supra-estimate la TVA, accize), precum şi a majorării cu 60% a intrărilor anticipate din fonduri structurale şi de coeziune de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 10,4 miliarde de lei în 2019, la 16,6 miliarde de lei în 2020).

Potrivit documentului, construcţia bugetară nu cuprinde, în mod surprinzător în opinia CF, elemente ce sunt într-o etapă finală a parcursului legislativ - cu referire la PL-x nr. 572/2019 (Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal) care elimină supra-acciza la carburanţi şi supra-impozitarea contractelor part-time. Astfel această iniţiativă legislativă a fost aprobată în ambele Camere ale Parlamentului României aflându-se în etapa promulgării de către Preşedintele României.

Alte schimbări legislative posibile constau în proiectul privind reducerea cotei standard de TVA de la 19% la 16% şi a cotei reduse de TVA pentru produse alimentare la 5%.

De asemenea, în cadrul măsurilor avute în vedere în Strategia Fiscal Bugetară este şi eliminarea taxei bancare din OUG 114/2018 şi OUG 19/2019 - aceasta fiind evaluată, în documentul menţionat, la aproximativ 0,05% din PIB în 2020. Adoptarea acestei măsuri precum şi eliminarea altor prevederi din legislaţie reprezintă o potenţială reducere suplimentară a veniturilor bugetare, ce ar putea creşte semnificativ, ca impact, în urma abrogării prevederilor cu privire la domeniul comunicaţiilor, energiei şi jocurilor de noroc.

Consiliul Fiscal a elaborat o Opinie preliminară cu privire la Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020, dar precizează că datele solicitate Ministerului Finanţelor Publice sunt în continuare doar parţial disponibile, o situaţie inedită comparativ cu anii anteriori, în special în ceea ce priveşte lipsa anexei privind măsurile de politică fiscal-bugetară şi evaluarea impactului acestora.

"Consiliul Fiscal (CF) a primit în format electronic de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) adresa nr. 467417/16.12.2020, prin care i se solicită, în baza art. 53, alin. 2 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB) republicată, formularea opiniei sale cu privire la Raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2020 şi proiecţia acesteia în perioada 2021-2023, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020, proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 şi Expunerea de motive aferente acestuia. Consiliul fiscal menţionează că a primit iniţial, în data de 16 decembrie, ora 16:48, un prim set incomplet de documente necesare elaborării opiniei sale. Ulterior, la cererea CF au mai fost trimise o parte din documente; totodată a fost trimisă o actualizare a documentelor iniţiale, la ora 1:13 a zilei de 17 decembrie", se spune în document.

Consiliul Fiscal subliniază că, potrivit legii, Guvernul şi Parlamentul au obligaţia de a avea în vedere opiniile şi recomandările Consiliului Fiscal la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare, a legilor bugetare anuale, precum şi la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea prezentei legi şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora.

"Dată fiind intenţia Guvernului de a aproba documentele mai sus menţionate în şedinţa programată pentru data de 18 decembrie 2020 intervalul de timp aflat la dispoziţia CF pentru analiza documentelor şi elaborarea opiniei solicitate apare, în mod evident, drept insuficient, redactarea unei opinii in extenso fiind imposibilă. Mai mult, datele solicitate MFP sunt în continuare doar parţial disponibile, o situaţie inedită comparativ cu anii anteriori, în special în ceea ce priveşte lipsa anexei privind
măsurile de politică fiscal-bugetară şi evaluarea impactului acestora. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la consideraţii generale şi la evaluarea conformării propunerii de buget cu regulile fiscale statuate de LRFB, urmând ca opinia completă să fie finalizată ulterior", se menţionează în document.

Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că a decis angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul legii bugetului de stat, pe proiectul legii bugetului asigurărilor sociale şi pe modificarea Ordonanţei de Urgenţă 114.

"Am luat decizia de a ne angaja răspunderea pentru trei proiecte - legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114, care a provocat efecte devastatoare în economia românească. Decizia de angajare a răspunderii este o decizie responsabilă şi indispensabilă pentru atingerea obiectivului fundamental pe care îl avem, şi anume acela de a reuşi până în data de 31 decembrie să oferim României şi românilor un buget de stat care să stea în picioare, să se bazeze pe realităţile economice şi să ofere posibilitatea fiecărui român, fiecărei firme, fiecărei autorităţi locale, să ştie la ce să se aştepte pentru anul 2020 din partea legii bugetului de stat. De asemenea, este foarte importată adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru ca fiecare părinte şi bunic să ştie clar la ce se poate aştepta din partea bugetului şi din partea Guvernului pe anul în curs", a precizat Orban, la începutul şedinţei Executivului.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)