Deficitul bugetar se va reduce cu 1,64 puncte procentuale în intervalul 2020 - 2023, de la 3,58% din PIB anul viitor, la 1,94% din PIB în 2023, iar în termeni structurali deviaţia de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), respectiv 1% din PIB, se va menţine pe tot orizontul de referinţă, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023, publicat marţi dimineaţa pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

"Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2023 stabilesc deficitul bugetar ESA la 3,58% din PIB anul viitor, urmând ca acesta să se reducă, în anul 2023, la 1,94% din PIB, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,64 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2023 în prevederile regulamentelor europene. În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2023 să înregistreze 1,85% din PIB, respectiv o ajustare de 1,54 puncte procentuale faţă de anul 2020", se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB.

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,89% din PIB, urmând ca, în 2021, acestea să scadă la 31,69%, iar în 2023 să reprezinte 32,25% din PIB. Potrivit autorităţilor, această evoluţie este determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 35,48% din PIB, ajungând la 34% în 2023.

Raportul aminteşte, de asemenea, că în anul 2019 se estimează un deficit cash de 4,43% din PIB, reprezentând un "derapaj semnificativ faţă de ţinta stabilită iniţial de 2,76% din PIB". "Această evoluţie este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate iniţial care nu s-au materializat în încasări şi nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenţionări de la agenţiile de rating şi organismele internaţionale din prima parte a anului. De asemenea, noua ţintă de deficit bugetar acomodează şi plata facturilor restante ale administraţiei publice centrale şi locale către mediul de afaceri", se mai arată în document.

Pentru anul 2019 se estimează o creştere potenţială de 4,7%, în condiţiile unei accelerări a formării brute de capital fix, iar pentru intervalul 2020-2023 dinamica reală a PIB potenţial se va situa la o medie anuală de 4,2%, în condiţiile unei evoluţii a investiţiilor brute peste cea a consumului final.

"Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bazează pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care se anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2023 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2023.

De asemenea, proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2023 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză", precizează autorii Raportului. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Credite bugetare reduse pentru şapte ministere, în 2020 (proiect)

7,9% din PIB pentru susţinerea sistemului public de pensii şi sistemului asigurărilor pentru şomaj, în 2020 (proiect)

Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, pe anul 2020, sunt estimate 7,3% din PIB (Raport)

Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1% şi un deficit bugetar de 3,59% din PIB