Ministerul Agriculturii alocă 7,5 milioane de lei în 2020 pentru susţinerea producţiei de usturoi (proiect)

Cultivatorii de usturoi vor putea primi în 2020 un sprijin financiar de 14.248,8 lei/hectar (maximum 3.000 euro/hectar) prin schema de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşesc 7,5 milioane de lei, respectiv 1,58 milioane de euro.
Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro, echivalent în lei, pe durata a trei exerciţii financiare, adică exerciţiul financiar în cauză şi două exerciţii financiare precedente.
Astfel, cei care vor să beneficieze de aceste ajutoare de minimis pentru cultura de usturoi trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 de metri pătraţi, să valorifice o cantitate de usturoi de minimum 3.000 de kilograme/hectar dovedită cu documente justificative, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii şi să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, conform modelului prevăzut în anexe, completat cu tratamentele aplicate culturii şi o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafeţele cultivate cu usturoi.
MADR, prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, efectuează inspecţii în teren, pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturilor de usturoi şi verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.
"Reprezentanţii direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având în vedere cererea de înscriere în program şi declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. e) şi în baza notificării scrise a solicitanţilor, transmisă prin email, fax sau poşta, verifică existenţa culturii şi evaluează producţia înainte de recoltare, potrivit fişelor prevăzute în anexa nr. 4 şi sunt direct răspunzători de veridicitatea datelor", se arată în document.
În anul de cerere 2020, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti până la data de 27 noiembrie.
În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzute, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.
Cursul de schimb pentru acordarea acestui sprijin este de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.
În ultimii ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern.
Suprafaţa cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, de pe care s-a obţinut o producţie de 55.673 tone. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11.500 tone, arătau anul trecut datele statistice ale MADR prezentate în momentul lansării acestui program de sprijin.
Judeţele cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu usturoi sunt: Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş. În urma analizei datelor comunicate de direcţiile pentru agricultură judeţene a rezultat o suprafaţă medie a exploataţiei de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploataţiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0,004 ha şi 1 ha.
La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.
"Deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producţie, deficitului de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli. Lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi", se spunea în nota de fundamentare a proiectului iniţial.
În anul 2017, România a importat 6.095,26 tone usturoi. Având în vedere consumul de usturoi de 43.603 tone/an se constată un deficit de usturoi de 14.435 tone. Principalele ţări din UE de unde România aduce usturoi sunt: Olanda, R. Cehă, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova. Ponderea importurilor din ţări terţe este de 3% din totalul schimburilor comerciale pentru anul 2017.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Inspectorii antifraudă au găsit în Ilfov cinci depozite nedeclarate și o diferență de stoc de peste un milion de lei
Cinci depozite nedeclarate și o diferență de stoc de peste un milion de lei au fost găsite în urma unui control antifraudă în județul Ilfov, potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). 'În luna martie 2025, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) au finalizat un control la un operator
INS: Rata șomajului în România a urcat la 5,6%, în februarie 2025
Rata șomajului în luna februarie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna ianuarie 2025, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât la femei
Bursa de la București a închis pe roșu prima ședință a săptămânii
Bursa de la București a închis în scădere pe aproape toți indicii ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 56,28 milioane de lei (11,30 milioane de euro). Acțiunile Banca Transilvania au fost cele mai lichide, generând schimburi de 9,25 milioane de lei pe Piața Reglementată, urmate de ti
Wizz Air a transportat o sută de milioane de pasageri, în 18 ani de activitate în România
Wizz Air a transportat, în cei 18 ani de activitate în România, o sută de milioane de pasageri, mai mult de cinci ori populația țării, a anunțat, luni, operatorul aerian. În prezent, compania are șapte baze la nivel național și oferă mai mult de 173 de rute de pe 13 aeroporturi din România, conectând pasager
Senat/ Moțiunea simplă - Burduja: Sectorul energetic e vital, pentru că o țară care are energie e o țară puternică, de care alții depind
O țară care are energie este o țară puternică, de care alții depind, de aceea toate investițiile sunt importante, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în Plenul Senatului, la dezbaterea moțiunii simple împotriva sa. ''Nu pot să nu mă refer la dimensiunea geopolitică, geostrategică. Sectorul energetic est
Sebastian Burduja: Interesul este să nu fim vulnerabili în fața experților în șantaj energetic de la Est
Primul interes ar trebui să fie să livrăm românilor securitate energetică, să nu depindem de alții, să nu fim vulnerabili în fața celor care sunt experți în șantaj energetic de la Est, așa cum am fost ani de zile, a afirmat, luni, în plenul Senatului, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ''România are, a
Valentin Ștefan: Modernizarea Poștei Române depinde și de partenerii săi economici sau de instituțiile statului
Modernizarea Poștei Române nu depinde numai de companie, ci și de partenerii săi economici sau instituțiile statului, a declarat, luni, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Valentin Ștefan, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. ''Moderni
Ministerul Finanțelor a atras, luni, 930,6 de milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 930,6 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 25 luni, la un randament mediu de 6,93% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500
Sterică Fudulea: Decizia politică se vede mai mult decât dialogul social din spatele acesteia
Decizia politică este aceea care se vede mai mult decât orice dialog social din spatele deciziei, noi neavând o cultură a dialogului social și civic privind implementarea și parcursul legislativ, a declarat, luni, președinte al Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, la Conferința ''Tendințe Economice 2025'', aflată la a tre
Tarifele vamale ale lui Trump apasă pedala de frână a industriei auto; tarife reciproce la orizont (analiză)
Anunțul de săptămâna trecută al președintelui Donald Trump privind introducerea, din data de 2 aprilie, a unor tarife vamale de 25% pentru automobilele și principalele componente importate a provocat o undă de șoc în industria mondială a automobilelor, cu posibile implicații grave pentru producătorii europeni, este de părere analistul eToro, Bogdan Maiore
Niculescu (ANRE): Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos
Prin scăderea birocrației și măsuri de eficientizare un anumit sector din domeniul energiei poate să se dezvolte sănătos, iar în perioada următoare Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) dorește simplificarea modalității prin care operatorii economici obțin autorizații de înființare și licențe, a afirmat, luni, președintel
România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export (președinte companie)
România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia. ''Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nev
România poate exporta produse alimentare de origine vegetală proaspătă către Indonezia
Laboratorul de testare a siguranței alimentelor al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a obținut recunoașterea oficială din partea Autorității de Carantină din Indonezia și, în acest fel, România are posibilitatea să exporte produse alimentare de origine vegetală proaspătă (FFPO), în special grâu,
Apostol (FPE): Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum e lansat în transparență, presupune ca această taxă să devină permanentă
Proiectul privind impozitul pe construcții speciale, așa cum este lansat în transparență decizională, presupune ca această taxă să devină una permanentă, ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiții, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol. &
Oprea: România are oportunitatea de a fi cel mai bun hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei
România se pregătește pentru momentul reconstrucției Ucrainei, având oportunitatea de a fi cel mai bun hub din punct de vedere logistic pentru aceasta, a declarat, luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la ''Conferința Tendințe Economice 2025'', aflată la a treia ediție, sub egida BNR. '