'Academia Mihăileană' - prima instituție de învățământ superior din Moldova, denumită astfel după numele lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849) - a fost inaugurată, la Iași, la 16/28 iunie 1835.

Mihail Sturdza, fost membru al Epitropiei Învățăturilor publice, sprijinise în această calitate dezvoltarea școlii naționale, iar după venirea sa la tron, în 1834, au fost luate măsuri mai energice pentru înființarea Academiei.

Academia Mihăileană a fost o instituție de învățământ cu dublu caracter - preuniversitar și universitar - și totodată instituția de învățământ de nivelul cel mai înalt care a funcționat în Principate până în 1860, se menționează în volumul 'Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ', autor Gabriel Bădărău (Ed. Junimea, 1987).

Profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ș.a.) și străini au ținut la Academia Mihăileană cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, matematică, inginerie, agronomie ș.a.

Eftimie Murgu (1805-1870), revoluționar pașoptist, a predat un curs de filosofie până în 1836. Alexandru Papiu Ilarian (1827-1892) a fost profesor de Drept și de Istorie în perioada 1855-1858.

La 24 noiembrie/6 decembrie 1843, Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul 'Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională' la Academia Mihăileană din Iași. În cadrul acestuia, cunoscutul om politic, istoric și scriitor definea istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale, se menționează în volumul 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003). Din îndemnul lui Ion Ghica, la 1 octombrie 1843, Mihail Kogălniceanu '(...) propune cinstitei Epitropii a învățăturilor publice ca să binevoiască a mă însărcina cu cursul istoriei naționale, cu care mă îndeletnicesc de mai mulți ani și care socot că ar trebui să fie unul din cursurile cele neapărate într-o Academie națională (....)'.

Epitropia a aprobat cu entuziasm această propunere, Mihail Kogălniceanu fiind acceptat ca profesor la Academia Mihăileană. Lecția de deschidere a cursului de istorie națională ținut de Mihail Kogălniceanu, la care au asistat elevii Academiei Mihăilene și un numeros auditoriu, a reprezentat un moment de răsunet pentru istoria învățământului românesc modern, a culturii naționale, pentru istoria și ideologia epocii pașoptiste, pentru formarea spiritului revoluționar în Principate. ('Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ').

Lecția de deschidere și întreg cursul poartă, în același timp, și semnificațiile începutului, deoarece până în anul școlar 1843-1844 istoria patriei ('istoria națională') nu se studiase de sine-stătător, ca disciplină aparte în cadrul programei de studii de la Academie. Până atunci referirile la trecutul românesc fuseseră integrate în anumite capitole din lecțiile de istorie universală sau de cronologie istorică.

Un alt moment important în activitatea Academiei Mihăilene și în diversificarea cursurilor l-a constituit numirea lui Ion Ghica (1816-1897), scriitor, economist și om politic, ca profesor de geologie și mineralogie și, apoi, de economie politică. La 23 noiembrie/5 decembrie 1843, Ion Ghica a deschis cursul de economie politică, la anul II 'de legi'. Lecția de deschidere, intitulată 'Despre importanța economiei politice', îi prilejuiește autorului reflecții pertinente, critice privind unele tare ale sistemului politic și economic al vremii și avansarea unor idei progresiste, revoluționare. ('Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ').

În 1847, cursurile de la Academia Mihăileană au fost suspendate, profesorii fiind acuzați de propagarea unor idei revoluționare, se arată în 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003).

Dintre personalitățile care au studiat la Academia Mihăileană îi amintim pe: savantul Petru Poni (1841-1925), considerat fondatorul școlii superioare de chimie anorganică și una dintre cele mai marcante personalități din istoria științei românești; Matei Millo (1814-1896), autor dramatic și unul dintre cei mai de seamă actori și animatori ai scenei românești; mitropolitul Iosif Gheorghian (1829-1909), mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1886-1893 și între 1896-1909; istoricul și scriitorul Vasile Urechia-Alexandrescu (1834-1901), membru fondator al Societății Academice Române; poetul și dramaturgul George Sion (1822-1892), membru titular al Societății Academice Române; geologul și paleontologul Grigore Cobălcescu (1831-1892) ș.a.

''Întemeierea și funcționarea Academiei Mihăilene, înființarea primelor facultăți - de Drept și Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859) au pregătit fondarea Universității din Iași'', se menționează pe site-ul Universității ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iași, https://www.uaic.ro/. Universitatea din Iași, prima instituție de învățământ superior din România, a fost inaugurată la 26 octombrie 1860. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: history.uaic.ro