FRAGMENT DE ISTORIE: 190 de ani de la înființarea Academiei Mihăilene din Iași (16 iunie)

'Academia Mihăileană' - prima instituție de învățământ superior din Moldova, denumită astfel după numele lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849) - a fost inaugurată, la Iași, la 16/28 iunie 1835.
Mihail Sturdza, fost membru al Epitropiei Învățăturilor publice, sprijinise în această calitate dezvoltarea școlii naționale, iar după venirea sa la tron, în 1834, au fost luate măsuri mai energice pentru înființarea Academiei.
Academia Mihăileană a fost o instituție de învățământ cu dublu caracter - preuniversitar și universitar - și totodată instituția de învățământ de nivelul cel mai înalt care a funcționat în Principate până în 1860, se menționează în volumul 'Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ', autor Gabriel Bădărău (Ed. Junimea, 1987).
Profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ș.a.) și străini au ținut la Academia Mihăileană cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, matematică, inginerie, agronomie ș.a.
Eftimie Murgu (1805-1870), revoluționar pașoptist, a predat un curs de filosofie până în 1836. Alexandru Papiu Ilarian (1827-1892) a fost profesor de Drept și de Istorie în perioada 1855-1858.
La 24 noiembrie/6 decembrie 1843, Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul 'Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională' la Academia Mihăileană din Iași. În cadrul acestuia, cunoscutul om politic, istoric și scriitor definea istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale, se menționează în volumul 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003). Din îndemnul lui Ion Ghica, la 1 octombrie 1843, Mihail Kogălniceanu '(...) propune cinstitei Epitropii a învățăturilor publice ca să binevoiască a mă însărcina cu cursul istoriei naționale, cu care mă îndeletnicesc de mai mulți ani și care socot că ar trebui să fie unul din cursurile cele neapărate într-o Academie națională (....)'.
Epitropia a aprobat cu entuziasm această propunere, Mihail Kogălniceanu fiind acceptat ca profesor la Academia Mihăileană. Lecția de deschidere a cursului de istorie națională ținut de Mihail Kogălniceanu, la care au asistat elevii Academiei Mihăilene și un numeros auditoriu, a reprezentat un moment de răsunet pentru istoria învățământului românesc modern, a culturii naționale, pentru istoria și ideologia epocii pașoptiste, pentru formarea spiritului revoluționar în Principate. ('Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ').
Lecția de deschidere și întreg cursul poartă, în același timp, și semnificațiile începutului, deoarece până în anul școlar 1843-1844 istoria patriei ('istoria națională') nu se studiase de sine-stătător, ca disciplină aparte în cadrul programei de studii de la Academie. Până atunci referirile la trecutul românesc fuseseră integrate în anumite capitole din lecțiile de istorie universală sau de cronologie istorică.
Un alt moment important în activitatea Academiei Mihăilene și în diversificarea cursurilor l-a constituit numirea lui Ion Ghica (1816-1897), scriitor, economist și om politic, ca profesor de geologie și mineralogie și, apoi, de economie politică. La 23 noiembrie/5 decembrie 1843, Ion Ghica a deschis cursul de economie politică, la anul II 'de legi'. Lecția de deschidere, intitulată 'Despre importanța economiei politice', îi prilejuiește autorului reflecții pertinente, critice privind unele tare ale sistemului politic și economic al vremii și avansarea unor idei progresiste, revoluționare. ('Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ').
În 1847, cursurile de la Academia Mihăileană au fost suspendate, profesorii fiind acuzați de propagarea unor idei revoluționare, se arată în 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003).
Dintre personalitățile care au studiat la Academia Mihăileană îi amintim pe: savantul Petru Poni (1841-1925), considerat fondatorul școlii superioare de chimie anorganică și una dintre cele mai marcante personalități din istoria științei românești; Matei Millo (1814-1896), autor dramatic și unul dintre cei mai de seamă actori și animatori ai scenei românești; mitropolitul Iosif Gheorghian (1829-1909), mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1886-1893 și între 1896-1909; istoricul și scriitorul Vasile Urechia-Alexandrescu (1834-1901), membru fondator al Societății Academice Române; poetul și dramaturgul George Sion (1822-1892), membru titular al Societății Academice Române; geologul și paleontologul Grigore Cobălcescu (1831-1892) ș.a.
''Întemeierea și funcționarea Academiei Mihăilene, înființarea primelor facultăți - de Drept și Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859) au pregătit fondarea Universității din Iași'', se menționează pe site-ul Universității ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iași, https://www.uaic.ro/. Universitatea din Iași, prima instituție de învățământ superior din România, a fost inaugurată la 26 octombrie 1860. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: history.uaic.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 iulie
Este a 211-a zi a anului 2025. Au mai rămas 154 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 43 m. Luna răsare la 12 h 01 m și apune la 23 h 09 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Marele antrenor și fost fotbalist internațional Mircea Lucescu
Fost fotbalist internațional și unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului, Mircea Lucescu s-a născut la 29 iulie 1945, la București, potrivit romaniansoccer.ro. Necula Rădu
DOCUMENTAR: Fostul jucător și antrenor de handbal Radu Voina împlinește 75 de ani (29 iulie)
Radu Voina, fost jucător și antrenor de handbal, s-a născut la 29 iulie 1950 în comuna Șaeș, județul Mureș, potrivit lucrării 'Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România' (vol. I, București, 2002) și site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român, https://www.cosr.ro/. &Ic
DOCUMENTAR: Fosta mare atletă Maricica Puică împlinește 75 de ani (29 iulie)
Maricica Puică (numele dinaintea căsătoriei - Luca) s-a născut la 29 iulie 1950, la Iași. A început să practice atletismul la vârsta de 15 ani, după ce a fost descoperită la un cros pentru elevi, în 1965, de profesorul Ion Puică, cel care ulterior i-a devenit antrenor și soț, conform site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR),
DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea pictorului olandez Vincent van Gogh (29 iulie)
Pictorul post-impresionist neerlandez Vincent Willem van Gogh, unul dintre cei mai cunoscuți pictori ai lumii, perceput de mulți ca artistul 'nebun' sau sufletul chinuit care și-a tăiat urechea, a avut o carieră artistică scurtă, dar ale cărui picturi au revoluționat practica și stilurile artistice. Intensitatea viziunii sale, particularul său simț al culorii și cura
29 iulie - Ziua imnului național al României
Ziua imnului național al României - 'Deșteaptă-te române!', simbol al unității Revoluției Române de la 1848 - este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deșteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Ziua i
CITATUL ZILEI
''Este marele părinte al științei și al virtuții ca o națiune să fie măreață în ambele întotdeauna în raport cu cât este de liberă.'' - Thomas Jefferson, (Thomas Jefferson to Joseph Willard, March 24, 1789, ''The Thomas Jefferson Papers at the Library of Congress: Series 1: General Correspondence. 1651 to 1827'', Librar
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Calinic, Veniamin și Mamant; Sf. Mc. Teodota cu fiii săi Greco-catolice Sf. m. Calinic și Teodota Romano-catolice Ss. Marta, Maria și Lazăr, frați Sfântul Mucenic Calinic este pomenit în calendarul creștin ortodox &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 iulie
Este a 210-a zi a anului 2025. Au mai rămas 154 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 00 m și apune la 20 h 44 m. Luna răsare la 10 h 56 m și apune la 22 h 52 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Caricaturistul Jim Davis
Caricaturistul american Jim Davis este cunoscut mai ales ca fiind creatorul benzilor desenate care îl au ca personaj principal pe Garfield, o pisică tigrată portocalie, sardonică, leneșă, iubitoare de lasagna și care urăște ziua de luni. Apărut în 1978, motanul Garfield a devenit o senzație mondială: este una dintre cele mai difuzate benzi desenate din istorie, p
28 iulie - Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei
Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, marcată anual la 28 iulie, are menirea de a creşte gradul de conştientizare privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, indică site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), www.who.int.
CITATUL ZILEI
''Libertatea noastră depinde de libertatea presei, iar aceasta nu poate să fie limitată fără să fie pierdută''. - Thomas Jefferson (Thomas Jefferson to James Currie, January 28, 1786, ''The Thomas Jefferson Papers at the Library of Congress: Series 1: General Correspondence. 1651 to 1827'', Library of Congress, http://hdl.loc.gov/loc.mss/mtj.m
28 iulie - Ziua Națională a Ambulanței din România
Ziua Națională a Ambulanței din România este marcată, anual, la 28 iulie, dată la care, în 1906, a apărut prima ''Salvare'' din București, din inițiativa profesorului Nicolae Minovici. Proiectul de lege privind instituirea acestei zile, votat de Senat la 18 iunie 2014, a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional, la 11 febr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 iulie
Ortodoxe Sf. Ap. și Diaconi: Prohor, Nicanor, Timon și Parmena, dintre cei 70; Sf. Cuv. Pavel de la Xiropotamu Greco-catolice Sf. diac. ap. Prohor, Nicanor, Timon și Parmena. Romano-catolice Sf. Victor I, pp. m. Sfinții Apostoli și Diaconi Prohor, Nicanor, Timon și Parmena sunt pomeniți în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 iulie
Este a 209-a zi a anului 2025. Au mai rămas 155 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 58 m și apune la 20 h 45 m. Luna răsare la 09 h 50 m și apune la 22 h 35 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)