FRAGMENT DE ISTORIE: 190 de ani de la înființarea Academiei Mihăilene din Iași (16 iunie)

'Academia Mihăileană' - prima instituție de învățământ superior din Moldova, denumită astfel după numele lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei (1834-1849) - a fost inaugurată, la Iași, la 16/28 iunie 1835.
Mihail Sturdza, fost membru al Epitropiei Învățăturilor publice, sprijinise în această calitate dezvoltarea școlii naționale, iar după venirea sa la tron, în 1834, au fost luate măsuri mai energice pentru înființarea Academiei.
Academia Mihăileană a fost o instituție de învățământ cu dublu caracter - preuniversitar și universitar - și totodată instituția de învățământ de nivelul cel mai înalt care a funcționat în Principate până în 1860, se menționează în volumul 'Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ', autor Gabriel Bădărău (Ed. Junimea, 1987).
Profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ș.a.) și străini au ținut la Academia Mihăileană cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, matematică, inginerie, agronomie ș.a.
Eftimie Murgu (1805-1870), revoluționar pașoptist, a predat un curs de filosofie până în 1836. Alexandru Papiu Ilarian (1827-1892) a fost profesor de Drept și de Istorie în perioada 1855-1858.
La 24 noiembrie/6 decembrie 1843, Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul 'Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională' la Academia Mihăileană din Iași. În cadrul acestuia, cunoscutul om politic, istoric și scriitor definea istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale, se menționează în volumul 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003). Din îndemnul lui Ion Ghica, la 1 octombrie 1843, Mihail Kogălniceanu '(...) propune cinstitei Epitropii a învățăturilor publice ca să binevoiască a mă însărcina cu cursul istoriei naționale, cu care mă îndeletnicesc de mai mulți ani și care socot că ar trebui să fie unul din cursurile cele neapărate într-o Academie națională (....)'.
Epitropia a aprobat cu entuziasm această propunere, Mihail Kogălniceanu fiind acceptat ca profesor la Academia Mihăileană. Lecția de deschidere a cursului de istorie națională ținut de Mihail Kogălniceanu, la care au asistat elevii Academiei Mihăilene și un numeros auditoriu, a reprezentat un moment de răsunet pentru istoria învățământului românesc modern, a culturii naționale, pentru istoria și ideologia epocii pașoptiste, pentru formarea spiritului revoluționar în Principate. ('Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ').
Lecția de deschidere și întreg cursul poartă, în același timp, și semnificațiile începutului, deoarece până în anul școlar 1843-1844 istoria patriei ('istoria națională') nu se studiase de sine-stătător, ca disciplină aparte în cadrul programei de studii de la Academie. Până atunci referirile la trecutul românesc fuseseră integrate în anumite capitole din lecțiile de istorie universală sau de cronologie istorică.
Un alt moment important în activitatea Academiei Mihăilene și în diversificarea cursurilor l-a constituit numirea lui Ion Ghica (1816-1897), scriitor, economist și om politic, ca profesor de geologie și mineralogie și, apoi, de economie politică. La 23 noiembrie/5 decembrie 1843, Ion Ghica a deschis cursul de economie politică, la anul II 'de legi'. Lecția de deschidere, intitulată 'Despre importanța economiei politice', îi prilejuiește autorului reflecții pertinente, critice privind unele tare ale sistemului politic și economic al vremii și avansarea unor idei progresiste, revoluționare. ('Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ').
În 1847, cursurile de la Academia Mihăileană au fost suspendate, profesorii fiind acuzați de propagarea unor idei revoluționare, se arată în 'Istoria României în date' (București, Ed. Enciclopedică, 2003).
Dintre personalitățile care au studiat la Academia Mihăileană îi amintim pe: savantul Petru Poni (1841-1925), considerat fondatorul școlii superioare de chimie anorganică și una dintre cele mai marcante personalități din istoria științei românești; Matei Millo (1814-1896), autor dramatic și unul dintre cei mai de seamă actori și animatori ai scenei românești; mitropolitul Iosif Gheorghian (1829-1909), mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1886-1893 și între 1896-1909; istoricul și scriitorul Vasile Urechia-Alexandrescu (1834-1901), membru fondator al Societății Academice Române; poetul și dramaturgul George Sion (1822-1892), membru titular al Societății Academice Române; geologul și paleontologul Grigore Cobălcescu (1831-1892) ș.a.
''Întemeierea și funcționarea Academiei Mihăilene, înființarea primelor facultăți - de Drept și Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859) au pregătit fondarea Universității din Iași'', se menționează pe site-ul Universității ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iași, https://www.uaic.ro/. Universitatea din Iași, prima instituție de învățământ superior din România, a fost inaugurată la 26 octombrie 1860. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: history.uaic.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Cuv. Pamvo Greco-catolice Sf. m. Emilian din Durostorum Romano-catolice Ss. Frederic, ep.; Emilian din Durostorum, m. Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor este pomenit în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 iulie
Este a 199-a zi a anului 2025. Au mai rămas 166 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 48 m și apune la 20 h 55 m. Luna răsare la 00 h 09 m și apune la 14 h 26 m. Luna la Ultimul Pătrar la 03 h 38 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
FRAGMENT DE ISTORIE: Fondarea Agenției de Coordonare a Cercetărilor Europene - Eureka (17 iulie 1985)
Agenția de Coordonare a Cercetărilor Europene EUREKA a fost înființată la 17 iulie 1985, la Paris, având la bază un acord între 18 țări și Comisia Europeană, pentru a promova competitivitatea și integrarea pieței și pentru a încuraja cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării, arată http
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Donald Sutherland
Actorul Donald Sutherland s-a născut la 17 iulie 1935 în provincia canadiană New Brunswick și a crescut în Nova Scotia. Părinții săi Dorothy Isobel (McNichol) și Frederick McLea Sutherland, lucrau în vânzări și electricitate. Avea strămoși scoțieni, precum și germani și englezi. Sutherland a lucrat în mai multe locuri de muncă dif
FRAGMENT DE ISTORIE: Inaugurarea parcului de distracții Disneyland (17 iulie 1955)
La 17 iulie 1955 a fost inaugurat parcul tematic de distracții Disneyland din Anaheim, California, potrivit disneyland.disney.go.com. A fost primul parc de distracții marca 'Disney'. Totodată, este singurul conceput după planurile lui Walt Disney și a cărui construcție a fost supravegheată de cel care i-a
FRAGMENT DE ISTORIE: Conferința interaliată la nivel înalt de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945)
Conferința de la Potsdam, Germania, desfășurată în perioada 17 iulie-2 august 1945, a fost a treia și ultima conferință a șefilor de guverne a celor trei mari puteri, SUA, URSS și Marea Britanie, în cadrul ei fiind dezbătute măsurile care trebuiau luate în problemele organizării postbelice a Europei, și în primul rând a Germaniei.
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Muntele Saint-Michel (Franța)
Stânca de granit ce poartă numele Mont Saint-Michel se află în Golful Saint-Malo din Marea Mânecii, la granița dintre Bretania și Normandia, în nord-vestul Franței. Stânca găzduiește un sat de aproximativ 30 de locuitori, iar în vârful acesteia tronează o impunătoare abație benedictină fortificată, fondată în secolul al VIII-le
Festivalul de la Salzburg (17 iulie - 31 august 2025)
La 17 iulie 2025, debutează Festivalul de la Salzburg cu spectacolul 'Jedermann' a celebrului poet și dramaturg austriac Hugo von Hofmannsthal (1874-1929), unul dintre fondatorii festivalului, notează https://www.salzburgerfestspiele.at/. Cu un program ce cuprinde opere - 'Macbeth
17 iulie - Ziua justiției penale internaționale
La 17 iulie 2025 este marcată Ziua justiției penale internaționale, potrivit https://asp.icc-cpi.int/. Marcarea acestei zile face trimitere directă la data din 1998 când a avut loc semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, document de referință pentru justiția internațională pri
CITATUL ZILEI
'Rareori să te bizui de stima și încrederea unui om care se vâră în toate interesele tale, dacă nu-ți vorbește numaidecât de interesele lui.' - Paul Valery (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Marina; Sf. Ier. Eufrasie, episcopul Ionopolei Greco-catolice Sf. m. Marina Romano-catolice Ss. Alexie, cerșetor; Marcelina, fc. Sfânta Mare Muceniță Marina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 17 iul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 iulie
Este a 198-a zi a anului 2025. Au mai rămas 167 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 56 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 13 h 08 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
DOCUMENTAR: Scriitorul Virgil Tănase ar fi împlinit 80 de ani (16 iulie)
Virgil Tănase, prozator, eseist, dramaturg și traducător, s-a născut la Galați, în ziua de 16 iulie 1945. A urmat liceul la Galați, apoi secția de limba și literatura franceză la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București (1963-1969), potrivit 'Dicționarului general al literaturii române' (Editura Univers Enciclopedic, 2007)
A XII-a ediție a Festivalului de film Ceau, Cinema! (16-20 iulie)
În intervalul 16-20 iulie 2025, are loc, la Timișoara, Festivalul Ceau, Cinema!, ajuns la cea de-a XII-a ediție. Evenimentul ajunge, în premieră, în acest an, în cartierul Plopi-Kuncz din Timișoara, cu proiecții pentru spectatori de toate vârstele la centrul educațional și cultural din zonă. Nu lipsesc proiecțiile de filme în aer liber &ic
Expoziția Internațională China lanțul de aprovizionare, la Beijing (16-20 iulie)
În perioada 16-20 iulie, la Centrul Expozițional Internațional al Chinei, din Beijing, are loc Expoziția Internațională China lanțul de aprovizionare, ca important eveniment internațional de profil expozițional cu o temă dedicată tuturor segmentelor lanțului de aprovizionare logistic, potrivit https://en.cisce.org.cn/