World Fish Migration Day marcată la Galați printr-o conferință internațională cu participanți din patru țări

Pentru o zi, Galațiul, a fost locul unde cercetători științifici și experți în biodiversitate din România, Austria, Franța și Republica Moldova au prezentat cele mai noi informații privind peștii migratori în cadrul Conferinței Internaționale 'World Fish Migration Day - Discover the Wonderful World of Migratory Fish!' unde o atenție deosebită s-a acordat sturionilor.

Evenimentul, organizat în 21 mai 2026, pentru a marca Ziua Mondială a Peștilor Migratori de către WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în cadrul proiectului LIFEBoat 4 Sturgeons, în parteneriat cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați (ICDEAPA) și Complexul Muzeal de Științele Naturii 'Răzvan Angheluță' a fost o reușită.

Efortul de conservare a peștilor migratori a fost tema principală abordată în cadrul lucrărilor științifice prezentate. Considerați ca fiind indicatori ai unor ecosisteme marine și fluviale sănătoase și specii emblematice ale Dunării, sturionii, au o importanță culturală, istorică și economică deosebită pentru comunitățile din bazinul Dunării.

Tot cu acest prilej a fost vernisată o expoziție de pictură, în cadrul programului 'Călătoria peștilor migratori - între libertate și obstacole', realizată de copiii de la Școala Gimnazială 'Miron Costin' din Galați, coordonați de profesorii Danusia Pavăl și Marcela Anton, ca parte a efortului de implicare a tinerilor în acțiunile de popularizare a protejării biodiversității din Dunăre

Declarații

'În cadrul conferinței am prezentat activitățile noastre din cadrul proiectului LifeBoat4Sturgeons, cum ar fi populările realizate cu BOKU, MATE AKI HAKI, dar și cu ICDEAPA la Isaccea, în 2024, și pașii făcuți pentru a crea o bază de date genetice în mai multe facilități de reproducere a sturionilor, distribuite în mai multe țări: una în Austria, la Viena, pe un vas care a fost special modificat pentru astfel de activități, una într-o fermă a unui institut de acvacultură din Ungaria și o a treia într-un container în Slovenia, lângă râul Mura. Ne dorim să avem cât mai mulți reproducători și cât mai diverși genetic, din Dunăre, din care să rezulte puii care vor fi redați Dunării', declară Cristina Munteanu, Coordonator Național Proiecte Sturion, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).

'Pentru noi, cei care trăim și lucrăm în bazinul Dunării inferioare, migrația peștilor, de la legendarul sturion la scrumbia de Dunăre, reprezintă barometrul suprem al sănătății ecosistemelor noastre. Legătura ancestrală dintre Marea Neagră și fluviul Dunărea este practic ca un 'drum al mătăsii' ecologic, pe care avem datoria să îl păstrăm deschis. Conservarea speciilor migratoare este un efort de solidaritate europeană', declară CS II conf. univ. dr. Floricel Maricel DIMA, Director General ICDEAPA Galați.

'În contextul necesității conservării acestor specii care sunt amenințate cu dispariția, considerăm că muzeele, acvariile și grădinile zoologice, pretutindeni în lume, au un rol important în apropierea oamenilor de biodiversitate și în transformarea informației științifice într-o experiență accesibilă și relevantă pentru comunitate. Prin acest parteneriat, ne dorim să contribuim la creșterea gradului de conștientizare privind importanța conectivității ecologice și necesitatea protejării speciilor migratoare din bazinul Dunării și al Mării Negre', declară Cătălin Popa, Manager al Complexului Muzeal de Științele Naturii 'Răsvan Angheluță', Galați.

Protecția sturionilor

Țările din regiunea Dunării și Mării Negre au impus treptat limite stricte sau interdicții totale referitoare la pescuitul de sturioni. Până în anii 2020, majoritatea țărilor au introdus interdicții totale, România, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova interzicând complet pescuitul comercial de sturioni. Există încă unele excepții - interdicții parțiale sau pescuit limitat - în anumite regiuni din Austria, Republica Cehă, Slovacia și Croația.

Despre proiect

LIFE-Boat4Sturgeon este coordonat de Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții - BOKU. Valoarea totală a proiectului se ridică la 11,8 milioane de euro, din care 67% este acoperită de programul LIFE al Uniunii Europene. Printre partenerii proiectului se numără Ministerul Federal al Agriculturii și Silviculturii, Climei și Protecției Mediului, Regiunilor și Gospodăririi Apelor din Republica Austria; viadonau; Orașul Viena - Wiener Gewasser; WWF-România; WWF-Ucraina; WWF-Bulgaria; Revivo, MATE AKI HAKI, Oficiul Federal pentru Gestionarea Apelor, IUCN, districtul Bavaria Inferioară și Haus des Meeres. Cofinanțatorii proiectului sunt Ministerul Ungar 'Miniszterelnokseg', Ministerul sloven al Resurselor Naturale și Amenajării Teritoriului, Asociația de Stat a Pescuitului din Bavaria, Asociația de Pescuit a Landului Austria Inferioară, Asociația de Pescuit a Landului Austria Superioară, Societatea Austriacă de Pescuit 1880, Asociația Asociațiilor de Pescuit ale Muncitorilor din Austria, Comitetul de Pescuit din Viena, Districtele de Pescuit I și II, Districtul de Pescuit Dunărea C, Parcul Național Luncile Dunării, orașul Drosing și alte organisme de finanțare.