Actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 21 mai 2026

I. HOTÃRÂRI DE GUVERN

1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea schemei 'Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi'
Schema aprobată de Executiv pentru susținerea producției de usturoi beneficiază de un buget de 60.000.000 lei, iar plata sumelor aferente sprijinului către beneficiari va fi efectuată până la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de minimis dedicat cultivatorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximă de 6 ha/beneficiar și o producție de minimum 3,5 tone/ha.

Recoltarea și valorificarea producției se vor realiza după data efectuării verificărilor în teren până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026 inclusiv, iar documentele justificative privind valorificarea producției se pot depune până la data de 24 noiembrie 2026 inclusiv.

Comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: https://www.madr.ro/comunicare/a-fost-aprobat-programul-de-sprijin-dedicat-cultivatorilor-de-usturoi-pentru-2026.html

2. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea plății contribuției financiare voluntare a României necesară finanțării proiectului ce vizează protecția și confidențialitatea datelor transmise de către statele care implementează Standardul comun de raportare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, 'Sistemul comun de transmitere a datelor' (CTS) pentru anul 2026 și a plății pentru finanțarea proiectului de îmbunătățire a sistemului comun de transmitere a datelor CTS 3.0 Top-Up Fee pentru anul 2025 - 2026

Prin actul normativ, Guvernul a aprobat plata unor contribuții financiare voluntare ale României către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru anul 2026.

În acest sens, au fost aprobate, după cum urmează:

- contribuția financiară voluntară către OCDE, în valoare de 20.000 euro, pentru finanțarea proiectului privind protecția și confidențialitatea datelor transmise de statele care implementează Standardul comun de raportare al OCDE, prin intermediul 'Sistemului comun de transmitere a datelor' (Common Transmission System - CTS);

- contribuția financiară voluntară în valoare de 9.350 euro, necesară pentru îmbunătățirea sistemului de transmitere a datelor CTS 3.0 Top-Up Fee, către OCDE.

Sumele se asigură din bugetul aprobat Ministerului Finanțelor pentru anul 2026.

Alocarea acestor fonduri sprijină eforturile OCDE de consolidare a unui sistem eficient, securizat și coordonat de schimb automat de informații fiscale la nivel internațional, precum și dezvoltarea cooperării dintre România și OCDE în domeniul transparenței fiscale și al cooperării administrative.

Totodată, dezvoltarea de către OCDE a unei platforme IT moderne va asigura un canal de transmitere securizată a datelor cu caracter financiar. Prin participarea la modernizarea sistemului CTS 3.0, România contribuie la îmbunătățirea schimbului securizat de date fiscale, facilitând procesarea eficientă a informațiilor financiare și sprijinind autoritățile fiscale în combaterea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Aprobarea acestor plăți contribuie la îndeplinirea obligațiilor internaționale asumate de România și susține obiectivul strategic de aderare la OCDE.

3. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind completarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 30/2024 privind tipurile de informații și formatul actelor de studii care vor fi eliberate absolvenților și personalului didactic din sistemul național de învățământ preuniversitar

Introducerea codului QR pe unele acte de studii pentru învățământul preuniversitar se va aplica începând cu anul școlar 2026-2027, potrivit actului normativ adoptat de Guvern.

Decizia de amânare a termenului de implementare este luată pentru a nu genera întârzieri în eliberarea diplomelor de bacalaureat, respectiv documentelor de studii eliberate absolvenților.

În cazul elevilor, este vorba despre următoarele documente:

- Certificatul de competență lingvistică de comunicare orală în limba română (cu supliment Europass)

- Certificatul de competență lingvistică în limba maternă (cu supliment Europass)

- Certificatul de competență lingvistică într-o limbă de circulație internațională (cu supliment Europass)

- Certificatul de competențe digitale (cu supliment Europass)

- Diploma de bacalaureat

- În cazul profesorilor, sunt avute în vedere următoarele documente:

- Atestatul de echivalare

- Certificatul de absolvire a programului de formare psihopedagogică

- Certificatul de acordare a gradului didactic

- Certificatul de pregătire psihopedagogică pentru maiștri instructori și antrenori

- Diploma de conversie profesională

Pentru a evita eventuale probleme în aplicare, va fi avută în vedere introducerea graduală a codului QR pe documente de studii pentru promoțiile care finalizează studiile în anul școlar și universitar 2026-2027.

4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar și a elementelor cadru de descriere tehnică, schimbarea adresei poștale și comasarea numerelor MF aparținând unor bunuri imobile, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Educației și Cercetării prin Universitatea ,,Ștefan cel Mare' din Suceava

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

5. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții ,,Modernizare, reabilitare și consolidare - Clădire Corp C1, Tronson 1, 2 și 3 și Corp C4 - clădire Ministerul Economiei Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, București'

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții privind modernizarea, reabilitarea și consolidarea mai multor corpuri din clădirea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, situată pe Calea Victoriei nr. 152, Sector 1, București.

Investiția vizează realizarea unor lucrări de conservare, restaurare, refuncționalizare, consolidare structurală și eficientizare energetică, precum și amenajări exterioare aferente imobilului în care își are sediului Ministerul Economiei. Prin această investiție se urmărește modernizarea și reabilitarea clădirii, în vederea creșterii gradului de siguranță, îmbunătățirii condițiilor de funcționare și eficientizării spațiilor administrative utilizate de instituție.
Valoarea totală estimată a investiției este 218,5 milioane lei (inclusiv TVA), iar durata pentru execuția lucrărilor este estimată la 18 luni.

Finanțarea obiectivului de investiții va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în limita sumelor aprobate anual pentru investiții publice, precum și din alte surse de finanțare legal constituite.

Necesitatea realizării investiției este determinată atât de vechimea imobilului, construit în perioada 1934-1941, cât și de starea avansată de degradare a acestuia. Clădirea este clasificată ca monument istoric de importanță națională, iar expertizele tehnice au evidențiat necesitatea unor lucrări urgente de intervenție și consolidare structurală, pentru asigurarea siguranței și protejarea patrimoniului construit.

6. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu

Guvernul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2026, fonduri care vor fi utilizate pentru finanțarea angajamentelor din sesiunile anterioare, continuarea programelor deja cunoscute, precum și pentru lansarea unor noi inițiative de mediu și eficiență energetică.

Bugetul AFM pentru anul 2026 susține investiții directe în comunități, în infrastructura publică și în modernizarea serviciilor esențiale, prin finanțări pentru apă și canalizare, iluminat public eficient energetic, energie regenerabilă, stocare de energie, împăduriri, colectare separată, reciclare și mobilitate mai puțin poluantă.

Programul destinat dezvoltării infrastructurii de apă și canalizare beneficiază de una dintre cele mai importante alocări din bugetul AFM pentru anul 2026. Finanțarea de 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de apă și canalizare vine în sprijinul unităților administrativ-teritoriale care au nevoie de investiții esențiale pentru extinderea și modernizarea serviciilor publice. Obiectivul programului este accelerarea dezvoltării comunităților locale și creșterea accesului populației la infrastructură publică modernă și eficientă.

Pentru Programul Rabla auto destinat persoanelor fizice vor fi alocate 300 de milioane de lei, un buget majorat față de anul precedent, pentru susținerea continuă a procesului de înnoire a parcului auto național și pentru încurajarea casării autovehiculelor vechi, poluante, în vederea achiziției de vehicule mai eficiente și mai puțin poluante, inclusiv electrice și hibride.

Printre principalele noutăți ale bugetului AFM pentru 2026 se află lansarea Programului dedicat bateriilor pentru prosumatori și stocării energiei, finanțat cu 400 de milioane de lei. Investiția urmărește integrarea eficientă a energiei regenerabile în sistemul energetic național și dezvoltarea unei infrastructuri energetice moderne și reziliente.

În anul 2026, AFM va susține cu un buget de 250 de milioane de lei, reconversia terenurilor degradate și extinderea suprafețelor împădurite, contribuind la reducerea riscului de deșertificare și la creșterea rezilienței climatice, prin protecția fondului forestier și în dezvoltarea infrastructurii verzi la nivel național.

Pentru modernizarea sistemelor de iluminat public stradal eficient energetic sunt alocate 700 de milioane de lei, investițiile urmând să contribuie la reducerea consumului de energie, a costurilor administrațiilor locale și a emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, AFM va susține cofinanțarea proiectelor realizate prin Programul LIFE, pentru care este prevăzut un buget de 10 milioane de lei.

Comunicatul Ministerului Mediului: https://mmediu.ro/comunicare/comunicate-de-presa/guvernul-a-aprobat-bugetul-afm-pentru-2026-investitii-majore-in-infrastructura-locala-energie-verde-si-economie-circulara/

7. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții 'Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni', județul Prahova

Prin actul normativ se reaprobă indicatorii tehnico-economici pentru realizarea accesului rutier complementar în zona Azuga-Bușteni, în vederea asigurării legăturii cu Autostrada A3 și cu rețeaua rutieră existentă.

Prin această hotărâre se actualizează soluțiile tehnice și valoarea totală a investiției, care crește de la 838,2 milioane de lei (inclusiv TVA) la 843,9 milioane lei (inclusiv TVA).

Durata contractului de execuție a lucrărilor este de 30 de luni.

Necesitatea reaprobării indicatorilor tehnico-economici a rezultat în urma adaptării proiectului la condițiile din teren și a finalizării revizuirii de detaliu, proces în cadrul căruia au fost identificate modificări ale soluțiilor tehnice și aspecte care au impus actualizarea coridorului de expropriere și realizarea unor exproprieri suplimentare.

Amplasamentul investiției este situat în județul Prahova și vizează realizarea unui drum rutier cu o lungime totală de aproximativ 9,447 km, care va asigura conectarea și distribuirea eficientă a traficului în zonă.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027, și din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

8. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992

Guvernul a aprobat declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe, atât în Centrala MAE, cât și în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992, ținând cont de faptul că dezvăluirea acestor documente nu mai pot afecta securitatea națională, apărarea țării, ordinea publică sau interesele unor entități publice ori private.

Măsura vizează facilitarea accesului la arhivele de interes istoric din perioada post-1989 și valorificarea științifică a patrimoniului arhivistic al Ministerului Afacerilor Externe.

Declasificarea acestor documente va permite cercetarea unor momente importante din istoria recentă a României, precum:

- alegerile din mai 1990;

- mineriadele;

- vizita Regelui Mihai din anul 1992;

- transformările politice și diplomatice de după Revoluția din 1989.

Decizia este în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora documentele din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate, la cerere, după 30 de ani de la crearea lor.

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că, potrivit HG nr. 1201/2012, informațiile clasificate secret de stat elaborate de MAE în perioada 1 ianuarie 1990 - 12 aprilie 2002 au fost trecute în clasa 'secret de serviciu'.

Informații suplimentare

Documentele din Fondul Arhivistic Național al României au o valoare istorică deosebită, în special pentru studiul politicii externe a României.
Majoritatea acestor documente au fost clasificate la momentul elaborării, conform legislației aplicabile la acea dată.

Sunt exceptate de la declasificare informațiile referitoare la:

- cifrul de stat;

- instrucțiunile privind cifrul de stat;

- sediile și măsurile de pază ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, elaborate în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992.

În contextul transformărilor politice și instituționale din ultimii ani și al alinierii la standardele europene în domeniul arhivistic, a devenit necesară reevaluarea regimului de clasificare aplicabil documentelor anterioare anului 2002.

9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea descrierii tehnice și actualizarea valorii de inventar ale unui bun imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova, precum și trecerea unor construcții din acest imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia în vederea scoaterii din funcțiune, casării și demolării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind divizarea numărului MF nr. 158411 aferent bunului imobil, aflat în domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și în concesiunea Companiei Naționale de Transport a Energiei Electrice 'TRANSELECTRICA' S.A., actualizarea descrierii tehnice a bunurilor rezultate în urma divizării, aprobarea transferului către Ministerul Energiei a dreptului de administrare asupra acestei părți din imobil, precum și pentru modificarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

11. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind modificarea și completarea anexei nr. 44 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

12. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Actului adițional nr. 4/2026 la Licența de concesiune nr. 1826/2000 a activității miniere de exploatare a micașistului din perimetrul Marca, județul Sălaj

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

13. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea modului de repartizare și de utilizare parțială a sumelor prevăzute la lit. c), d) și e) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr.43/2026

Actul normativ prevede alocarea sumei de 7.500.000 lei, din bugetul Secretariatului General al Guvernului, către Serviciul dezvoltare comunitară din cadrul Direcției dezvoltare comunitară, bună guvernare, monitorizare întreprinderi și instituții publice și a sumei de 2.200.000 lei către Serviciul pentru suport strategic și cooperare cu mediul asociativ.

Fondurile sunt destinate realizării de proiecte de comunicare, informare publică și promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare, precum și pentru finanțarea acțiunilor cu caracter științific și socio-cultural.

Totodată, actul normativ prevede și susținerea financiară a Programului Oficial de Internship al Guvernului României, ediția 2026.

II. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Scoaterea la concurs a posturilor vacante ca urmare a predării creșelor care urmează a fi recepționate în cadrul Programului guvernamental construire creșe 'Sfânta Ana', finanțat prin Planul național de redresare și reziliență al României, în cadrul componentei 15 - Educație, investiția 1 - Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe, respectiv prin Programul național de construcții de interes public sau social

Guvernul a aprobat scoaterea la concurs a posturilor vacante necesare funcționării unui număr de 34 de creșe realizate în cadrul Programului guvernamental de construire de creșe 'Sfânta Ana', care urmează să fie recepționate în perioada următoare.

Obiectivul este creșterea gradului de participare a copiilor în învățământul antepreșcolar, în vederea asigurării accesului la educație timpurie de calitate și a sprijinirii familiilor tinere.

Totodată, aceasta contribuie la îndeplinirea jalonului 456 și a țintei 457 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și la atragerea finanțării externe nerambursabile.

Din totalul de 34 de creșe, 24 sunt finanțate prin PNRR și sunt localizate în județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, București, Cluj, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Vrancea. Celelalte 10 creșe sunt finanțate prin Programul național de construcții de interes public sau social și sunt localizate în județele Bihor, Caraș-Severin, Cluj, Maramureș, Mureș, Prahova, Suceava și Timiș.

Numărul de posturi necesare pentru asigurarea funcționării celor 34 de creșe este de 823.

Posturile vacante vor fi scoase la concurs de către ordonatorii principali de credite, după recepția lucrărilor și punerea în funcțiune a acestora, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget și fără suplimentarea fondurilor destinate drepturilor salariale ale personalului încadrat.
Ocuparea posturilor didactice vacante necesare funcționării creșelor se realizează în baza prevederilor Metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 6170/2024.

Programul guvernamental de construire de creșe 'Sfânta Ana', finanțat prin PNRR și prin Programul național de construcții de interes public sau social, are ca obiectiv realizarea a 110 creșe la nivel național.

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea unor măsuri necesare pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții 'Dezvoltarea CCTG Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze cu o putere instalată de 430 MW
Executivul a aprobat o serie de măsuri necesare pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții CCTG Iernut, important pentru securitatea energetică națională.

Prin memorandum se prevede confirmarea, la nivel guvernamental, a caracterului de interes public major al proiectului și a existenței unei situații de extremă urgență generate de necesitatea finalizării și punerii în funcțiune a CCTG Iernut, inclusiv menținerea acestei stări pe întreaga perioadă necesară finalizării lucrărilor, integrării sistemelor, efectuării testelor tehnologice și punerii în funcțiune a centralei.

Punerea în funcțiune a centralei va contribui la creșterea securității energetice a României, la reducerea dependenței de importuri și la consolidarea capacității de echilibrare a sistemului energetice, prin introducerea în exploatare în cel mai scurt timp posibil a unei capacități energetice esențiale pentru funcționarea în condiții de siguranță și stabilitate a Sistemului Energetic Național, cât și a respectării termenului-limită de finalizare 31 decembrie 2026.

Măsurile aprobate au caracter excepțional, limitat exclusiv la activităților necesare finalizării, testării și punerii în funcțiune a CCTG Iernut și nu reprezintă o derogare de la aplicarea principiilor care guvernează domeniul achizițiilor sectoriale, ci o modalitate necesară și proporțională de interpretare și gestionare a unei situații tehnice și operaționale excepționale actuale, generate de protejarea unui interes public major.

ROMGAZ, care derulează această investiție strategică, ca antreprenor general, va lua măsurile care se impun pentru contractarea lucrărilor, serviciilor și produselor necesare pentru punerea în funcțiune a obiectivului de investiție, în vederea atingerii obiectivului legitim de protejare a unui proiect de interes public major.

În paralel cu proiectul de construire a noii centrale cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, ROMGAZ derulează un amplu program de reparare și modernizare a instalațiilor aparținând centralei clasice, pusă în funcțiune în perioada 1963-1967, care vor deservi noua centrală.

3. MEMORANDUM cu tema: Autorizarea Ministerului Energiei pentru mandatarea reprezentanților statului în adunarea generală a acționarilor Societății Naționala Nuclearelectrica S.A pentru a exercita dreptul de vot cu respectarea propunerii de repartizare de dividende într-o cotă de 50% din profitul repartizabil aferent exercițiului financiar al anului 2025, conform prevederilor art. 1 alin. (23) din O.G. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome

Ministerul Energiei este autorizat să mandateze reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor Societății Naționale Nuclearelectrica S.A (SNN), pentru aprobarea repartizării de dividende în cotă de 50% din profitul repartizabil aferent exercițiului financiar 2025.

Menținerea cotei de distribuire a dividendelor de 50% este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen scurt și mediu și pentru realizarea Planului de investiții inclus în BVC 2026, inclusiv retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă (RTH-U1) și dezvoltarea Unităților 3 și 4 (U3 & U4), investiții strategice care contribuie la consolidarea rezilienței financiare în fața volatilității pieței de energie.

Pentru anul 2025, SNN a realizat un profit net de aproximativ 2,40 miliarde lei.

În baza situațiilor financiare la 31 decembrie 2025, la o cota de 50% din profitul distribuibil conform OG 64/2001, SNN estimează distribuirea sumei de 1.179 milioane lei către acționari (973 milioane lei către bugetul de stat), cu +163 milioane lei mai mult decât distribuirea conform BVC 2025 rectificat (+135 milioane lei mai mult către bugetul de stat).

Profitul nedistribuit va constitui sursă de finanțare pentru programul de investiții pentru anii 2026 și 2027, estimat la aproximativ 8,5 miliarde lei în cei doi ani.

Măsurile adoptate sunt în conformitate cu prevederile O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale, societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și regiile autonome.

Informații suplimentare

Potrivit Acordului de sprijin dintre statul român și Societatea Națională 'Nuclearelectrica' - S.A. privind Proiectul Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, aprobat prin Legea nr. 74/2023, statul român are obligația de a adopta măsuri legislative prin care să asigure că, pe întreaga perioadă de realizare a proiectului, profitul contabil rămas SNN după deducerea impozitului pe profit se repartizează în cuantum de maximum 50% ca dividende acționarilor acesteia.

4. MEMORANDUM cu tema: Autorizarea Secretariatului General al Guvernului pentru mandatarea, prin ordin al secretarului general al Guvernului, a reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor Societății Naționale de Transport Gaze Naturale 'TRANSGAZ' S.A. în vederea aprobării repartizării unei cote de 65% sub formă de dividende din profitul repartizabil al anului 2025 determinat după deducerea sumelor aferente destinațiilor stabilite prin acte normative special prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 64/2001

Prin acest memorandum, se propune autorizarea Secretariatului General al Guvernului să mandateze reprezentanții statului în AGA TRANSGAZ S.A. pentru aprobarea distribuirii a 65% din profitul repartizabil al anului 2025 sub formă de dividende.

Pentru anul trecut, compania a raportat venituri din exploatare de 2,62 milioane de lei, cu 24% peste cele realizate în anul 2024, în vreme ce profitul net de 788,2 milioane de lei a fost dublu comparativ cu cel din anul anterior, de 392 milioane de lei.

5. MEMORANDUM cu tema: Acord de principiu privind înființarea unui Fond de Fonduri la nivel național administrat de Fondul European de Investiții și semnarea Memorandumului de Înțelegere între Banca de Investiții și Dezvoltare și Fondul European de Investiții

Memorandumul prevede continuarea dezvoltării pieței de investiții de tip private equity și venture capital din România prin crearea unui nou Fond de Fonduri administrat de Fondul European de Investiții (FEI), în parteneriat cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

În acest context, Guvernul urmărește crearea unui mecanism permanent de finanțare pentru start-up-uri, IMM-uri și companii românești aflate în dezvoltare, prin atragerea atât a capitalului public, cât și a investițiilor private și instituționale.

Potrivit memorandumului, viitorul Fond de Fonduri ar urma să aibă un buget indicativ de aproximativ 200 milioane euro și să devină operațional începând cu anul 2027, cu obiectivul de a sprijini start-up-uri, IMM-uri și companii românești aflate în faze de creștere și expansiune.

Potrivit memorandumului, investițiile vor fi orientate către sectoare strategice precum:

- Cercetare-dezvoltare și producție în transformare digitală (semiconductori, inteligență artificială, tehnologii cuantice, Internet-of-Things);

- Generarea și stocarea de energie curată și sigură (inclusiv baterii);

- Securitate și apărare;

- Agricultură inteligentă (smart farming / agri-tech) și economie circulară;

- Sănătate și biotehnologii (life sciences), robotică;

- Materii prime critice și lanțurile lor de valoare.

Implementarea se va realiza prin intermediul unor fonduri specializate de private equity și venture capital selectate de FEI.

Calendarul indicativ de implementare, presupune semnarea unui Memorandum de Înțelegere între FEI și BID și ulterior a Acordului de mandat între FEI și BID, urmând ca fondul să fie lansat începând cu anul 2027.

III. INFORMÃRI

1. INFORMARE privind stadiul administrării portofoliului de participații și creanțe al statului de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.)

Guvernul a luat act de informarea inițiată de Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu cu privire la concluziile inventarierii portofoliului administrat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și recomandările făcute, având în vedere exercitarea atribuțiilor în domeniul reformei întreprinderilor de stat, debirocratizării și digitalizării.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) deține participație, creanțe sau este implicată în proceduri judiciare pentru un număr de 1.260 de entități înregistrate.

Nota menționează principalele aspecte constatate ca urmare a demersurilor realizate de Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu, respectiv:

- AAAS nu deține o evidență consolidată a portofoliului;

- 84% din entitățile cu calitate de creditor/acționar (438 din 520)-fără date financiare completate.

- 69% din portofoliu (870 din 1.260)-fără nicio evidență a demersurilor instituționale.

- 59% din înregistrări - mențiunea generică 'monitorizare postprivatizare', fără obligații identificabile.

În urma analizei, au fost identificate riscuri, respectiv: prescrierea creanțelor, proceduri cu durată excesivă, neexercitarea prerogativelor de creditor bugetar, risipă instituțională structurală.

În concluzie, AAAS nu deține o evidență consolidată și operativă a portofoliului pe care îl administrează în numele statului român, rata de recuperare a creanțelor este de 7,48% (206,8 mil. lei din 2,765 mld. Lei, potrivit datelor parțiale), pentru 69% din portofoliu AAAS nu a raportat niciun demers instituțional. De asemenea, un număr semnificativ de proceduri depășesc termenele rezonabile, generând costuri nete din perspectivă de recuperare. De exemplu, 109 proceduri depășesc 5 ani, 93 depășesc 10 ani, 30 depășesc 20 de ani (din 125 de înregistrări cu date raportate).

Documentul prezentat Guvernului conține și o serie de recomandări. În primul rând, sesizarea Corpului de Control al Prim-Ministrului și obligarea AAAS de a constitui evidența electronică consolidată, iar ca pas subsecvent, sesizarea Curții de Conturi și mandatarea AAAS de închidere a procedurilor fără perspectivă de recuperare. După finalizarea acestui audit se recomandă evaluarea oportunității ca AAAS să rămână instituție autonomă.

2. INFORMARE privind stadiul implementării țintei 443 din PNRR

Prin aceasta notă, Guvernul a fost informat cu privire la stadiul implementării Țintei 443 din PNRR, asupra progresului proceselor de restructurare pentru trei companii de stat din domeniile transporturilor și energiei, precum și asupra riscurilor care pot afecta respectarea termenului asumat de România în relația cu Comisia Europeană.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat restructurarea sau listarea unor companii de stat până la 31 august 2026, termen considerat esențial pentru menținerea accesului la fondurile europene aferente PNRR.

Potrivit documentului prezentat Executivului, cele trei companii propuse Comisiei Europene pentru demonstrarea ireversibilității proceselor de restructurare sunt Telecomunicații CFR S.A., Tipografica Filaret S.A. și Electrocentrale Grup S.A.

În cazul Telecomunicații CFR S.A., procesul de fuziune prin absorbție cu CNCF CFR S.A. se află în grafic, însă cu o marjă minimă de eroare. Autoritățile estimează finalizarea etapelor necesare până la termenul-limită prevăzut în PNRR.

Pentru Tipografica Filaret S.A., nota semnalează necesitatea accelerării procedurilor, întrucât calendarul actual depășește termenul asumat prin PNRR și necesită măsuri urgente din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

În ceea ce privește Electrocentrale Grup S.A., Guvernul a fost informat asupra existenței unui risc juridic generat de gajarea unor acțiuni deținute la Titan Power S.A., situație care trebuie clarificată de urgență de Ministerul Energiei pentru a evita afectarea procesului de fuziune cu SAPE S.A.

Documentul recomandă monitorizarea săptămânală a tuturor etapelor de implementare, în vederea respectării angajamentelor asumate de România prin PNRR.

Fără respectarea calendarelor asumate pentru fiecare etapă, există un risc major de neîndeplinire a țintei 443, cu consecințe directe asupra accesului la fonduri europene și asupra echilibrului bugetar al României.

3. INFORMARE privind implementarea grantului din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene acordat pentru finanțarea operațiunilor efectuate ca urmare a inundațiilor din perioada mai - iunie 2025 în România

Guvernul a luat act de o notă de informare privind implementarea grantului din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), acordat României pentru finanțarea operațiunilor desfășurate în urma inundațiilor produse în perioada mai-iunie 2025.

Astfel, România va primi aproximativ 14,3 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru acoperirea unei părți din cheltuielile generate de fenomenele meteorologice și hidrologice extreme produse începând cu luna mai 2025. Cererea de finanțare, elaborată de Autoritatea Coordonatoare și de Management a FSUE împreună cu instituțiile responsabile, a fost aprobată de Comisia Europeană.

Cele mai afectate regiuni au fost Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est, iar valoarea pagubelor a depășit pragul necesar pentru accesarea fondului european. Grantul va putea fi utilizat pentru reconstrucția infrastructurii publice afectate, intervenții de urgență, curățarea zonelor calamitate și sprijinirea populației sinistrate.

FSUE este un mecanism financiar nerambursabil al Uniunii Europene destinat sprijinirii statelor afectate de dezastre naturale, însă fondurile sunt acordate doar după un proces de evaluare și aprobare la nivel european. În România, gestionarea granturilor FSUE este coordonată de Secretariatul General al Guvernului.

Implementarea grantului se va desfășura pe o perioadă de 18 luni, iar cheltuielile vor fi decontate pe baza documentelor justificative și a respectării criteriilor de eligibilitate stabilite de regulamentul european.

Biroul de presă al Guvernului