Ortodoxe
Sf. Cuv. Simeon cel din Muntele Minunat

Greco-catolice
Sf. cuv. Simeon din Muntele Minunat

Romano-catolice
Ss. Fc. Maria, Ajutorul Creștinilor; Donațian și Rogațian, m.


Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat este prăznuit de Biserică în ziua de 24 mai.

Sfântul Simeon s-a născut în Antiohia și a fost singurul copil al părinților săi. Înainte de zămislirea sa, Sfântul Ioan Înaintemergătorul i s-a arătat mamei sale, care se ruga mult pentru nașterea unui fiu, și i-a spus că rugăciunea i-a fost împlinită, iar copilul se va arăta de la început un mare postitor.

Sfântul Simeon a intrat în mănăstire la vârsta de șase ani și s-a supus treptat unei asceze foarte aspre, dobândind daruri deosebite, care l-au făcut cunoscut și pentru care era căutat de mulțime de oameni.

'Pruncul', așa cum îl numeau egumenul și monahii, prin har și prin vedenii înțelegea lucruri mai presus de fire, iar cu rugăciunea sa l-a tămăduit pe acela care păștea turma mănăstirii și care din ură voia să îl ucidă.

'Din acea vreme, egumenul și frații cinsteau foarte mult pe acest fericit prunc, ca pe acela pe care Domnul l-a ales din pântecele maicii sale și l-a sfințit spre slujba Sa. După aceea, Fericitul Simeon s-a rugat să i se zidească un stâlp aproape de al părintelui Ioan. Deci, îndată, după dorința lui, i s-a zidit un stâlp lângă stâlpul părintelui Ioan, și acolo s-a suit pruncul, îmbrăcat în călugărie de Cuviosul Ioan, fiind numai de șapte ani. Astfel stătea acolo, urmând părintelui său, Ioan Stâlpnicul.

La începutul șederii lui acolo, i s-a arătat Domnul nostru Iisus Hristos în chip de prunc, strălucind cu negrăită frumusețe. Văzându-l Sfântul Simeon, s-a aprins cu toată inima de dragostea către El, căci L-a cunoscut că este Stăpânul său. Deci, luând îndrăzneală, a zis: 'Doamne, cum Te-au răstignit iudeii?' Iar Domnul, întinzând mâinile în chipul crucii, a zis: 'Așa m-au răstignit iudeii, însă Eu singur am voit să mă răstignesc; iar tu îmbărbătează-te și te întărește, răstignindu-te împreună cu Mine în toate zilele'. De atunci, plăcutul lui Dumnezeu și-a uitat trupul său și se asemăna celor fără de trupuri, având viață îngerească. Și astfel întrecea în nevoință pe starețul său; pentru că starețul cânta în toate nopțile treizeci de psalmi, iar Simeon cânta cincizeci și uneori, optzeci. De multe ori citea toată psaltirea într-o noapte, nedormind de loc; și astfel slăvea pe Dumnezeu toată ziua'. (Viețile Sfinților)

Sfântul Simeon L-a rugat pe Mântuitorul Hristos să îl ajute să nu mai mănânce deloc, iar postul pe care îl ținea de când s-a născut să fie desăvârșit. Și de atunci n-a mai gustat deloc hrană pământească până la sfârșitul său.

În ultimele clipe ale vieții sale, a mărturisit însă ucenicilor, că lipsa hranei nu o simțea, nefiindu-i niciodată foame, pentru că după Sfânta Liturghie un bărbat îmbrăcat în haine preoțești venea cu un vas: 'Din acel vas scotea mâncare cu un clește și îmi dădea de trei ori, însă nu știu ce mâncare era; numai atât știu, că era dulce la gust, albă și negrăită la vedere. Din acel ceas până în ziua de astăzi a venit acel bărbat minunat în toate duminicile, după dumnezeiasca Liturghie, și îmi dădea acea dumnezeiască împărtășire; astfel că îmi potolea foamea până în Duminica cealaltă și nicidecum nu flămânzeam'. (Viețile Sfinților)

A plecat la odihnă veșnică în Împărăția cerului la vârsta de șaptezeci și cinci de ani, în ziua de 24 mai. (sursă: Viețile Sfinților - paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)