UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE - 1859: Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei (5 ianuarie)

La 5/17 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Moldovei alegea în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, din rândurile partidei unioniste şi fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova.
Perioada dintre data semnării Convenţiei de la Paris (7/19 august 1858) şi data convocării Adunărilor Elective s-a caracterizat prin confruntarea politică dintre forţele unioniste şi forţele conservatoare. Partida naţională, unionistă, cuprindea pe foştii revoluţionari de la 1848, numiţi în izvoarele vremii şi ''radicali'', ''unionişti'' şi ''progresişti''. Forţele unioniste au încercat să folosească într-un mod cât mai eficient acele stipulaţii ale Convenţiei de la Paris care deschideau perspectiva unirii depline a Principatelor.
Forţele conservatoare beneficiau de faptul că legea electorală cenzitară le avantaja considerabil, fiind încurajate, totodată, de acele puteri străine interesate în menţinerea separării celor două Principate Române.
Potrivit prevederilor Convenţiei de la Paris din 1858 urma ca până la alegerea domnului, în fiecare dintre cele două Principate Române, de către o Adunare Electivă, caimacamul aflat în funcţie să fie înlocuit prin trei caimacami.
Expoziţia '164 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza', organizată de Muzeul Naţional Cotroceni şi Muzeul Naţional 'Regele Ferdinand I', la Muzeul Cotroceni.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În Moldova, noua căimăcămie era, prin doi dintre membrii săi, Anastase Panu şi Vasile Sturdza, favorabilă partidei naţionale, în timp ce al treilea membru, Ştefan Catargiu, era un conservator. Căimăcămia din Moldova a numit în guvern şi în administraţia ţării persoane cu vederi progresiste, precum Vasile Alecsandri, care a ocupat postul de secretar de stat, ministru al afacerilor străine, Ioan A. Cantacuzino, ministru de finanţe, Panait Donici, ministru al lucrărilor publice. În fruntea armatei a fost numit, ca locţiitor de hatman, Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, în Moldova presa s-a putut manifesta în mod liber, reapărând periodicele unioniste ''Steaua Dunării'' şi ''Zimbrul'', scrie istoricul Constantin C. Giurescu în lucrarea sa ''Viaţa şi opera lui Cuza Vodă'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, l966).
Alegerile din Moldova au avut loc în zilele de 14, 16, 17 şi 18 decembrie 1858 şi au adus în Adunarea Electivă o majoritate a partidei naţionale, anume 33 de deputaţi din totalul de 55. Minoritatea conservatoare, reprezentând 22 de deputaţi, se împărţea între gruparea care îl susţinea pe fostul domn Mihail Sturdza şi cea care îl susţinea pe fiul acestuia, Grigore Sturdza. Numărul total al candidaţilor la domnie era de 38, între aceştia numărându-se şi Vasile Alecsandri (care şi-a retras ulterior candidatura) şi Costache Negri.
Vernisajul expoziţiei 'Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere', organizată de Academia Română şi Biblioteca Academiei Române.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Conform prevederilor legii electorale, la zece zile după alegeri, adică la 28 decembrie 1858 a fost convocată Adunarea Electivă. (''Magazin istoric'' nr. 12 / decembrie 1975). ''Când, la 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859, au fost deschise lucrările Adunării Elective, poporul i-a salutat pe deputaţi cu strigăte de 'Trăiască Unirea!' '', se aminteşte în ampla lucrare ''Istoria românilor'' apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Faptul că majoritatea deputaţilor se pronunţa pentru unire a uşurat în bună măsură desemnarea unui candidat la tron favorabil Unirii, deşi s-au purtat discuţii aprinse până s-a ajuns la un acord în privinţa persoanei viitorului domn. Partida naţională, majoritară în cadrul Adunării, nu desemnase înainte de scrutinul electoral pe viitorul candidat. Desemnarea lui Cuza drept candidat unic al partidei naţionale a fost precedată de discuţii aprinse. (''Magazin istoric'' nr. 1/ ianuarie 1976). În seara zilei de 3/15 ianuarie 1859 deputaţii majorităţii s-au întrunit în Sala ''Elefant'' a Muzeului de Istorie Naturală, pentru a cădea de acord asupra persoanei candidatului comun.
Deschiderea expoziţiei 'Cuza 150', proiect realizat de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR)
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
''Incertitudinea a durat până în seara zilei de 3/15 ianuarie, când deputaţii s-au întrunit din nou spre a se pune de acord asupra unui singur candidat, condiţie sine qua non a succesului. Întrunirea a avut loc acasă la Costache Rolla, fruntaş unionist, care stătea în localul cabinetului de istorie naturală, într-o încăpere de lângă Sala ''Elefant''. După discuţii fără rezultat, se părea că adunarea avea să se termine printr-un eşec, când Lascăr Rosetti încuie uşa şi declară că nu se vor despărţi până nu vor cădea de acord asupra candidatului unic. Neculai Pisoţchi a propus atunci să fie ales colonelul Alexandru Ioan Cuza (...) Acesta a fost acceptat imediat de toţi cei prezenţi. Se încheie în acest sens un proces-verbal (...)'' (Constantin C. Giurescu,
''Viaţa şi opera lui Cuza Vodă'').
Portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza expus pe un perete din interiorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
În procesul-verbal încheiat în cadrul întrunirii din Sala ''Elefant'', în 3/15 ianuarie 1859, se arăta: ''Astăzi, în 3 ianuarie anul 1859, partida naţională independentă, întrunindu-se în şedinţă şi păşind în scrutin pentru alegerea candidatului la domnie, pe care cu toţii pe onor ne îndatorim a susţine în Adunare prin vot pe faţă, a ales cu majoritate absolută la domnia Moldovei pe colonelul Alecu Cuza''. (Magazin istoric nr. 1/ ianuarie 1976)
În ziua alegerii, la 5/17 ianuarie 1859, majoritatea fiind asigurată pentru Cuza, partizanii lui Grigore Sturdza s-au pronunţat şi ei tot pentru candidatul partidei naţionale, la fel şi cei care îl sprijiniseră până atunci pe fostul domn Mihai Sturdza. Astfel colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales la 5/17 ianuarie 1859 domn al Moldovei cu unanimitatea celor prezenţi - 48 la număr.
Îndată după proclamarea rezultatului, care a avut loc în uralele şi aplauzele deputaţilor şi ale publicului din tribune, noul ales a pronunţat jurământul cerut de lege: ''Jur în numele preasfintei Treimi şi în faţa ţării mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor''. Apoi Mihail Kogălniceanu a rostit un impresionant discurs: ''Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română .... Alegându-te pe tine domn ... am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi om nou. (...) Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, măria ta, ca domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi (...)''. (''Viaţa şi opera lui Cuza Vodă'')
Telgramă din 5 ianuarie 1859, care anunţa alegerea lui Al. I. Cuza ca domn.
Sursa foto: centenarulromaniei.ro
În Iaşi, în ziua alegerii a fost un entuziasm fără precedent. ''Nu am văzut niciodată un entuziasm asemănător - nota D.A. Sturdza, martor ocular -, în Piaţa Palatului se aflau, poate, 10.000 de oameni. Întreaga stradă principală era înţesată. Strigătele entuziaste ale poporului au durat ore întregi... Patru zile oraşul a fost luminat. Timp de patru zile, numeroase procesiuni, luminate cu 400-500 de torţe, veneau să-l felicite pe Domn'' (''Istoria românilor'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Alegerea lui Cuza a fost primită cu bucurie nu doar în Moldova, ci şi în Ţara Românească şi în Transilvania. Numeroase telegrame au sosit la Iaşi din toate părţile ţării, precum şi de la Bucureşti.
Comentariul ziarului ''Steaua Dunării'' din 8/20 ianuarie 1859 asocia alegerea lui Cuza cu necesitatea Unirii: ''Pretutindenea venirea la tron a înălţimii sale a fost salutată cu ''Vivat Unirea!''. Poporul nu se înşală niciodată (...) Astăzi fericirea românilor este Unirea Principatelor''. (''Magazin istoric'' nr. 2/februarie 1976) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.
FRAGMENT DE ISTORIE: Armata sovietică începe ofensiva asupra Berlinului (16 aprilie 1945)
Bătălia pentru Berlin, denumită 'Operațiunea ofensivă strategică Berlin' de către Uniunea Sovietică, a fost una dintre ultimele și cele mai importante și grele bătălii din Europa, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 16 aprilie 1945, forțele sovietice au atacat din nord, est și sud, ocupând, în zilele următoare, întregul oraș. Forțe
Cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural
În ziua de 16 aprilie 2025, este programată cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural. Evenimentul este prezentat de actorul Denis Hanganu, are loc la Sala Radio și începe la ora 19.00, potrivit radioromaniacultural.ro. Cu acest prilej, personalități a că
CITATUL ZILEI
'Fericirea personală a noastră depinde întotdeauna de fericirea generală. Tot așa și mântuirea noastră depinde totdeauna de raportul dintre noi și semenii noștri, de cât de bine le-am făcut, câtă dragoste le-am arătat.' - Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre În
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2025. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 24 h 00 m și apune la 07 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)