DOCUMENTAR: Centenarul Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I" (18 decembrie)

La 18 decembrie 2018 se împlinesc o sută de ani de ani de când Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" a fost transformat în instituţie.
Primele încercări de păstrare şi conservare a unor piese cu caracter militar datează din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a emis un ordin conform căruia obiectele scoase din dotarea armatei urmau să fie adăpostite la Arsenalul Armatei, potrivit http://smap.mapn.ro/muzeumilitar.
În 1893 a fost creat un muzeu al artileriei, după care, în anul 1914, s-a înfiinţat o secţiune militară în cadrul Muzeului Naţional de Istorie. În 1919, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor ceda Ministerului de Război clădirea din Parcul Carol denumită Palatul Artelor, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expoziţiile şi patrimoniul viitorului muzeu militar. În perioada următoare s-au intensificat eforturile de a aduna şi îmbogăţi colecţiile şi patrimoniul muzeografic, dezvoltat pe baza donaţiilor şi achiziţiilor şi din capturile de război.
Colonelul (r) Andrei Potocki în uniformă de ofiţer în Regimentul Nr. 4 Dorobanţi „Argeş”, la sfârşitul anilor 1930.
Colecţia Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”
La 18 decembrie 1923 a fost emis Înaltul Decret nr. 6064 prin care regele Ferdinand a legiferat înfiinţarea, ca instituţie distinctă, a Muzeului Militar Naţional. Primul director al muzeului a fost generalul Constantin Ştefănescu-Amza.
Activitatea muzeului a fost temporar suspendată în urma puternicului incendiu din vara lui 1938. De asemenea, activitatea muzeului avea să fie întreruptă pentru 20 de ani, ca urmare a seismului din noiembrie 1940 şi a declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial. Instituţia a fost redeschisă publicului la 9 mai 1957, sub titulatura de Muzeul Militar Central, mai întâi în imobilul din bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7, mai târziu în clădirea fostei şcoli de infanterie şi cavalerie din strada Izvor nr. 137. În 1985, instituţia s-a mutat în actualul sediu din strada Mircea Vulcănescu nr. 125-127, fostă cazarmă a Regimentului de infanterie IV Ilfov nr. 21 şi, mai târziu, sediul Comandamentului trupelor de grăniceri. După evenimentele din decembrie 1989, instituţia a revenit la titulatura de Muzeu Militar Naţional.
Coperta pentru „Albumul armamentului de infanterie şi cavalerie aflat în Muzeul Militar Naţional”, realizat de Andrei Potocki în 1925.
Sursa: Biblioteca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”
În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit Nr. D.R. 1210 din 29.03.2006 şi Rezoluţia ministrului Apărării Naţionale, Muzeul Militar Naţional a primit denumirea onorifică "Regele Ferdinand I".
În prezent, patrimoniul Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I" este alcătuit din peste 300.000 de obiecte tridimensionale şi materiale documentare, fiind valorificat în modalităţi diverse, atât în expoziţii permanente şi temporare ale muzeului şi filialelor sale (Oradea, Bacău, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi), cât şi prin participarea la proiecte culturale comune cu instituţii de profil militar sau civile, din ţară şi străinătate.
Planşă reprezentând ordinul „Steaua României”, md. 1877, pentru militari, la război, în grad de „mare cruce”, cu placă şi lentă, realizată de Andrei Potocki, în anul 1926, în vederea publicării unui album al decoraţiilor militare româneşti.
Sursa: Biblioteca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”
Patrimoniul muzeului este organizat pe 38 de colecţii, multe dintre acestea unice ca profil în România, menţionează site-ul http://ghidulmuzeelor.cimec.ro. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt: armament alb şi de foc (11.600 obiecte); uniforme româneşti şi străine (peste 18.000 obiecte); ordine, medalii, ştampile şi insigne (peste 10.500 obiecte); drapele şi stindarde (peste 10.000 obiecte); picturi, sculpturi şi desene (în jur de 3.200 obiecte); atelaje, harnaşamente şi accesorii de călărie (1.152 obiecte); arheologie veche, medievală şi modernă (circa 5.000 obiecte); artilerie (1.049 obiecte); auto şi blindate (37 obiecte); aviaţie (circa 400 obiecte); transmisiuni (155 obiecte); serviciul sanitar (165 obiecte).
Muzeul prezintă în expoziţia permanentă evoluţia armatei române în contextual istoriei naţionale. Printre cele mai valoroase exponate sunt cele mai vechi arme de foc şi artilerie, medalii şi ordine militare rare, avioane, elicoptere şi tancuri româneşti şi străine, modulul spaţial Soiuz 40, documente medievale.
Colecţia "Armament alb şi de foc" constituie, din punct de vedere al vechimii, una dintre primele colecţii ale Muzeului Militar Naţional. Începuturile sale se datorează unui ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza din anul 1865 prin care se prevedea păstrarea la Arsenalul Armatei a pieselor ieşite din dotare şi care puteau prezenta interes pentru evocarea trecutului oştirii. De-a lungul timpului, colecţia s-a dezvoltat atât prin preluarea unor piese scoase din dotare, cât şi prin armamentul capturat de armata română în timpul campaniilor la care a participat. O altă sursă de îmbogăţire a colecţiei o constituie schimburile cu instituţii similare şi cu persoane particulare, precum şi donaţiile unor persoane fizice din ţară şi străinătate.
Planşă reprezentând medaliile Războiului de Independenţă: Crucea „Trecerea Dunării”, md. 1878, Medalia „Apărătorii Independenţei”, md. 1878, avers şi revers, Crucea „Elisabeta”, md. 1878, pentru doamne, Medalia „Virtutea Militară”, md. 1872 şi 1880, cl. I şi a II-a, avers şi revers, realizată de Andrei Potocki, în anul 1926, în vederea publicării unui album al decoraţiilor militare româneşti.
Sursa: Biblioteca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”
Printre cele mai valoroase piese ale colecţiei se află: sabia care a aparţinut lui Constantin Brâncoveanu, domnitor al Ţării Româneşti; sabia de ofiţer de infanterie, model 1895, care a aparţinut regelui Carol I al României; pistolul automatic Mannlicher model 1903, calibrul 7.
Fondul documentar cuprinde mai multe colecţii, printre care Fototecă, Carte rară şi veche, Cultul Eroilor, Stampe, Peceţi, Partituri, Desene, Planuri topo, Hărţi, Albume, Scrisori, Manuscrise, Documente, Fotografii, menţionează www.muzeulmilitar.ro.
Generali şi ofiţeri din Corpul de stat-major, în anul 1860, planşă realizată de Andrei Potocki pentru albumul „Uniformele armatei române. 1830-1930”.
Colecţia de desene a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”
Şi Biblioteca Muzeului Militar Naţional deţine colecţii importante, grupate în carte curentă şi periodice. Colecţia "Carte curentă" are peste 20.000 de titluri însumând 38.000 volume, peste 80% fiind cu tematică militară. Aceasta este alcătuită din lucrări editate începând cu anul 1866 şi până în prezent. Colecţia "Periodice" cuprinde peste 18.000 de titluri, însumând 22.056 volume, între care lucrări unicat pe plan naţional: Monitorul Oastei, perioada 1860-1946, Anuarul Ofiţerilor Armatei Române 1874-1940, ziare apărute în timpul Războiului de Independenţă, Dorobanţul şi Războiul, precum şi reviste ale principalelor arme ale Armatei Române: Revista Armatei, Revista Infanteriei, Revista Cavaleriei, Geniului, Marinei, Artileriei, Medicina Militară, etc. Există şi un fond bogat de reviste străine din perioada Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial: L'Illustration, Le Miroire, J'ai vu, Illustrierte Zeitung, Tempo, Signal, Deutchland, Der Arbeit.
Anual, Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" organizează expoziţii temporare, fotoexpoziţii, sesiuni de comunicări ştiinţifice.
Conform Legii 346 din 21 iulie 2006, Muzeul Militar Naţional funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi este instituţie de interes naţional. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I/facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197
DOCUMENTAR: 20 de ani de la încărcarea primului videoclip pe YouTube (23 aprilie)
În ziua de 23 aprilie 2005, a fost încărcat primul clip video pe platforma YouTube. Intitulată 'Me at the zoo' ('Eu la grădina zoologică'), filmarea durează 19 secunde și îl are în prim-plan pe Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube. Aflat la Grădina Zoologică din San Diego, California, Jawed Karim, pe atunci î
23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)
Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului https://www.un.org/. De
23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)
Pe 23 aprilie este sărbătorită 'Ziua Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite' ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas'), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul personalului ONU și al lumii, în general, cu privire la istoria, cultura și utilizarea limbii spaniole ca limbă oficială, evidențiază
23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este marcată, anual, la data de 23 aprilie, începând cu 1996. Este o inițiativă UNESCO, cu scopul de a promova cărțile și plăcerea lecturii, potrivit https://en.unesco.org/commemorations/worldbookday. În întreaga lume au loc
23 aprilie - Ziua Forțelor Terestre
Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste
CITATUL ZILEI
'Bătrânețea e și trebuie să fie suprema realizare a înțelepciunii.' - Nicolae Mărgineanu (Omul și conviețuirea socială - 'Cugetări și reflecții', Ed. Albatros, 1975 )
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 aprilie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie Greco-catolice Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință Romano-catolice Ss. Gheorghe, m.; Adalbert, ep. m. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit de Bis
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 aprilie
Este a 113-a zi a anului 2025. Au mai rămas 252 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 19 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 04 h 13 m și apune la 14 h 45 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Ritualuri funerare - funeraliile papei emerit Benedict al XVI-lea și ale papei Ioan Paul al II-lea
Papa Francisc a prezidat, în 2023, funeraliile predecesorului său, papa emerit Benedict al XVI-lea. *** Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit pe 31 decembrie 2022, la vârsta de 95 de ani. În zilele premergătoare funeraliilor, aproape 200.000 de persoane au trecut pe la catafalcul său în interiorul Bazilicii San