Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunţat, vineri, 6 octombrie 2023, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel (Norska Nobelinstitutet) din Oslo.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi disidentul rus Alexei Navalnîi se numără printre favoriţii pentru Premiul Nobel pentru Pace din acest an, dar experţii spun că militanţii pentru respectarea drepturilor femeilor, a popoarelor indigene sau pentru mediu s-ar putea număra printre câştigători. Un al treilea favorit este activistul uigur Ilham Tohti, condamnat la închisoare.

De asemenea, laureaţi pot fi mişcarea Fridays for Future, iniţiată de Greta Thunberg, precum şi liderul indigen Raoni Metuktire al poporului Kayapo din Brazilia, care a militat timp de decenii pentru protejarea pădurii tropicale amazoniene. Alţi potenţiali laureaţi includ un organism internaţional precum Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), Agenţia ONU pentru refugiaţi - UNHCR, Fondul ONU pentru copii - UNICEF sau Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR), potrivit agenţiei de presă Reuters.

În 2022, activistul belarus Ales Bialiaţki, organizaţia rusă de apărare a drepturilor omului "Memorial" şi organizaţia ucraineană "Centrul pentru Libertăţi Civili" au fost laureaţii Premiului Nobel pentru Pace, fiind recompensaţi pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului, potrivit Comitetului Nobel din Norvegia.

În anii anteriori, premiile pentru Pace au fost acordate Mariei Ressa şi lui Dmitri Andreyevich Muratov "pentru eforturile lor în slujba libertăţii de exprimare, care este o precondiţie a democraţiei şi dezvoltării durabile" (2021) şi Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU pentru "eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol esenţial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război" (2020), conform site-ului https://www.nobelprize.org/.

Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului primei mişcării franceze pentru pace (Société française pour l'arbitrage entre nations), Frederic Passy.

Premiul nu a fost atribuit în anii: 1914-1916, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955-1956, 1966-1967 şi 1972.

Distincţia a fost acordată de 103 ori, pentru 140 de laureaţi: 92 de bărbaţi, 18 femei şi 27 de organizaţii. Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Malala Yousafzai, care a avut 17 ani în anul acordării premiului (2014). Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Joseph Rotblat, care avea în momentul acordării, 87 de ani (1995).

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2013. În 2012, premiul a fost decernat Uniunii Europene. "Uniunea şi înaintaşii săi contribuie de şase decenii la progresul păcii şi la reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa", se menţionează în motivaţia Comitetului Nobel. În 2011, au fost trei laureate ale Premiului Nobel pentru Pace: Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Roberta Gbowee şi Tawakkul Karman - cele trei fiind recompensate pentru "eforturile nonviolente în favoarea siguranţei femeilor şi a drepturilor acestora de a participa la procesele de pace". În 2010, disidentul chinez Liu Xiaobo a fost laureatul premiului "pentru lupta sa îndelungată şi nonviolentă pentru drepturile fundamentale în China", potrivit motivaţiei juriului. În 2009, premiul a fost atribuit preşedintelui american Barack Obama, iar în 2008, fostului preşedinte finlandez, Martti Ahtisaari, cel care a redactat planul de reglementare a statutului provinciei Kosovo.

Comisia interguvernamentală a ONU pentru schimbări climatice şi fostul vicepreşedinte american, Albert Arnold (Al) Gore Jr., au fost laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace în 2007. Expertul în economie Muhammad Yunus din Bangladesh, supranumit şi bancherul săracilor (2006), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi directorul său, Mohamed El Baradei (2005), fostul preşedinte american Jimmy Carter (2002), secretarul general al ONU Kofi Annan (2001), fostul preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov (1990), fostul secretar de stat american George C. Marshall (1953) şi Institutul de Drept Internaţional (1904) sunt alte câteva dintre numele intrate în istorie pentru aportul pe care l-au adus păcii la nivel mondial şi care au fost răsplătite cu această înaltă distincţie.

Premiul Nobel pentru Pace este oferit de Comitetul Nobel Norvegian, format din cinci membri aleşi de parlamentul norvegian pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de a fi realeşi. Medalia premiului este realizată din aur masiv şi reprezintă portretul lui Alfred Nobel, fiind concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland.

Iniţiatorul Premiului Nobel pentru pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La vremea morţii sale, imperiul Nobel era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, suedezul fiind unul din cei mai bogaţi oameni din lume. Necăsătorit şi fără copii, Nobel a întocmit un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an "celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate". AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cruxnow.com