logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul, criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară

Imagine din galeria Agerpres

Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, publicist şi scriitor, cercetător de istorie a artei s-a născut la 4 ianuarie 1953, în localitatea Bănia, judeţul Caraş-Severin.

A urmat Liceul "Eftimie Murgu" din Bozovici. A lucrat ca muncitor necalificat la Uzinele Mecanice din Oţelul Roşu (1972) şi la ICVA Bucureşti (1974-1977).

Licenţiat al Institutului de Arte Plastice "N.Grigorescu" din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Muzeologie (1981), a lucrat ca muzeograf la Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional Călăraşi (1981-1986) şi a fost director al Centrului de Îndrumare a Creaţiei din Călăraşi (1986-1990).

 

 

Actorul Ion Caramitru (stg.) şi criticul de artă Pavel Şuşară, la inaugurarea Galeriei de Artă şi a Casei de Licitaţie "Pogany", Bucureşti, 29 septembrie 2005.

 

Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATĂ/Arhivă istorică AGERPRES

 


A fost consilier şi referent la Ministerul Culturii (1990-1994), iar apoi cercetător la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" al Academiei Române (din 1994), administrator al galeriei de artă SC "Top Art" SRL (din 2001), proprietar al Galeriei "Luchian 12" (din anul 2002), potrivit volumului "Who's who în România" (Ed. Pegassus Press, 2002).

A debutat, cu poezie, în Almanahul literar 1977, iar editorial în 1996, cu volumul de poeme "Regula jocului", pentru care a obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor. A colaborat permanent la revista "România literară" şi, între 1993-2001, la postul de radio "Europa liberă". I-au mai apărut următoarele volume: "Urmuz", satire şi parodii politice (1998); "Veto", poeme în proză, (1998) - premiul Al. Odobescu al Festivalului de literatură Călăraşi; "Tetraktys" (2000) - nominalizată la Premiul pentru experiment al ASPRO, Bookharest 2001; "Opt poveşti adevărate/cu fiinţe minunate", poezie pentru copii (2000) - Premiul Uniunii Scriitorilor; "Sinuciderea se amână", proză scurtă (2003) - nominalizată pentru Premiul ASPRO. Albumul "Corneliu Baba", apărut la Editura Parkstone-D.O.R., Londra (2001), a fost premiat pentru cea mai bună carte românească apărută în străinătate, la Bookharest 2002. A mai fost distins cu Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Fundaţiei Cella Delavrancea (1997).

 

 

Criticul de artă Pavel Şuşară (dr.) la vernisajul expoziţiei de imfografii-print ”Clin d'oeil - Clipire din ochi”, a artistului Vasile Mureşan Murivale (stg.), Bucureşti, 9 martie 2004.

 

Foto: (c) RĂZVAN CHIRIŢĂ/Arhivă istorică AGERPRES

 


Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Artiştilor Plastici, secţia de critică, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, Expert în artă, atestat de Ministerul Culturii. La 1 iunie 2013, şi-a lansat, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, albumul de artă "Corneliu Baba", apărut la Editura Regiei Autonome Monitorul Oficial.

În mai 2017, a susţinut conferinţele "Introducere în Istoria Artei" şi "Occident versus Orient", la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române.

 


În decembrie 2021 şi-a lansat volumul "Albumul "Ţipoia&Tzipoia", iar în luna decembrie 2022 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Academiei Române pentru anul 2020, obţinând premiul la secţiunea Premiul "Lucian Blaga" pentru lucrarea "Brâncuşi. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

***Explicaţie foto din deschidere: Criticul de artă Pavel Şuşară, la vernisajul expoziţiei ”Dar de Crăciun”, Bucureşti, 4 decembrie 2006.

Afisari: 36

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 18-04-2025 10:00

18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare

Documentare 18-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)

În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.

Documentare 18-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu

Documentare 18-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c

Documentare 18-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie

Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 17-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru

Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au

Documentare 17-04-2025 10:45

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)

Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.

Documentare 17-04-2025 08:45

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)

Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și

Documentare 17-04-2025 08:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i

Documentare 17-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)

În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr

Documentare 17-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi

Documentare 17-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice

Documentare 17-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie

Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 16-04-2025 15:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir

Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S

Documentare 16-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului

Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.