DOCUMENTAR: Actriţa Teodora Mareş împlineşte 60 de ani (27 octombrie)

Actriţa Teodora Mareş, cunoscută şi apreciată pentru roluri în filme de succes, precum "Declaraţie de dragoste" (1985), dar şi în teatru, s-a născut la Buzău, la 27 octombrie 1962, arată https://www.cinemagia.ro/.
A urmat şcoala generală în Brăila, unde s-a mutat cu mama ei. Tot aici a făcut sport de performanţă (atletism). Şi-a continuat studiile la un liceu din Ploieşti, la o clasă cu profil sportiv, care s-a desfiinţat după clasa a X-a. S-a întors la Brăila, urmând treapta a II-a la Liceul de Construcţii, cu specializarea arhitectură, sistematizare şi desen tehnic. A vrut să studieze medicina, însă atrasă de teatru, în timpul liceului, a urmat câteva cursuri de actorie. În 1981, a dat examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureş, dar nu a fost admisă, menţionează acelaşi site.
Nu a luat în calcul renunţarea la dorinţa de a deveni actriţă şi s-a angajat în ansamblul Teatrului ''Maria Filotti'' din Brăila (1981-1983). În 1983, a intrat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, secţia Actorie, clasa profesor Octavian Cotescu, asistent Gelu Colceag. A absolvit în 1987, conform https://www.tnb.ro/.
Foto: (c) AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Şi-a făcut debutul ca actriţă de film în 1985, când a fost distribuită în rolul Ioanei Popa din celebrul lungmetraj "Declaraţie de dragoste" (1985), în regia lui Nicolae Corjos. Filmul relatează povestea romantică a doi tineri liceeni de condiţie socială diferită, Ioana şi Alexandru (interpretat de Adrian Păduraru), care rămân împreună în ciuda tuturor obstacolelor sociale şi familiale. Rolul i-a adus un premiu de interpretare la Festivalul de Film de la Costineşti, din acelaşi an.
Teodora Mareş a jucat, în perioada următoare, în mai multe filme reprezentative ale cinematografiei româneşti: "Moromeţii" (1986, regia Stere Gulea), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987, regia Gheorghe Vitanidis), "Extemporal la dirigenţie" (1987, regia Nicolae Corjos), "Miracolul" (1987, regia Tudor Mărăscu), "O vară cu Mara" (1988, regia George Cornea) şi "Harababura" (1990, regia Geo Saizescu). A avut, de asemenea, roluri şi în producţii de televiziune, cum ar fi: "Ziarul de dimineaţă" (1986, regia Nae Cosmescu), "Filiera" (1989, regia Virgil Calotescu, serial TV), potrivit site-ului Teatrului Naţional din Bucureşti, https://www.tnb.ro/.
Piesa de teatru '' Regele Moare'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucată la Teatrul Nottara.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
În paralel a jucat şi în teatru. Pe scena Teatrului de Stat din Sfântu Gheorghe (1987-1990) a evoluat în rolurile: Estrella în "Noaptea la Madrid" după Calderon de la Barca; Bianca în "Îmblânzirea Scorpiei" de William Shakespeare (regia Mircea Cornişteanu); Băiatul de prăvălie în "Asta-i ciudat" după Miron Radu Paraschivescu (regia Gelu Colceag); Lisette în "Căsătorie prin concurs" de Carlo Goldoni (regia Mihai Dobre); Adela în "Adela" după Garabet Ibrăileanu (regia Constantin Codrescu).
În 1990, a jucat în piesa "Victimele datoriei" de Eugene Ionesco, în regia lui Mircea Albulescu, pe scena Teatrului Municipal Ploieşti. A jucat apoi, până în 1994, la Teatrul ''Constantin Nottara'' din Bucureşti, unde a interpretat personajele: Maria Potiekalnikova în "Sinucigaşul" de Nikolai Erdman (regia Cornel Mihalache); Lucille în "Burghezul gentilom" de J.B.P. Moliere (regia Alexandru Dabija); Maria în "Regele moare" de Eugene Ionesco (regia Dominic Dembinski); Ofelia în "Actori şi trădători" (Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi) de Tom Stoppard (regia Tudor Mărăscu).
A evoluat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, începând din 1994, unde a jucat numeroase roluri: Carol în "Orfeu în infern" de Tennessee Williams (regia Mihai Manolescu); Ioana în "Anton Pann" de Lucian Blaga (1995, regia Dan Micu); Bacanta în "Bacantele" după Euripide (1997, regia Mihai Măniuţiu); Jean în "Cabotinul" de John Osborne (1997, regia Alice Barb); Armande în "Femeile savante" de J.B.P. Moliere (1998-1999, regia Lucian Giurchescu); Vilma în "Ispita" de Vaclav Havel (2002, regia Mihai Manolescu); Eva în "Sonată pentru saxofon şi Eva" de Eugen Şerbănescu (2004, regia Mihai Manolescu); Jitsuko în "Iubiri interzise/Hanjo-Seijo" de Yukio Mishima (2007, regia Issey Takizawa); Dr. Deseară în "Spitalul special" de Iosif Naghiu (2010, regia Ştefan Iordănescu); Christine în "Dineu cu proşti" de Francis Veber (2013, regia Ion Caramitru); Elefteria în "Dumnezeu se îmbracă de la second-hand" de Iulian Margu (2014, regia Ion Caramitru); Bambi în "Noii infractori" de Edna Mazia (2019, regia Ion Caramitru), conform https://www.tnb.ro/.
Teodora Mareş a mai jucat în filmele TV "Îl osândesc juraţii" după Gala Galaction (1991, regia Cornel Todea) şi "Vacanţă de Crăciun" (1992, regia Olimpia Arghir) precum şi în serialul TV "Cu un pas înainte" (2007, regia Alex Berceanu şi Jesus del Cerro).
A primit Premiul de creaţie literar-artistică a UASCR şi al revistei "Amfiteatru" pentru toată activitatea teatrală şi cinematografică, Premiul de interpretare pentru rolul Băiatul de prăvălie - "Asta-i ciudat", Festivalul Tânărului Actor de la Costineşti (1987). În 2004, Preşedinţia României i-a acordat Medalia Meritul Cultural clasa I, categoria D - "Arta spectacolului".
În stagiunea curentă a TNB 2022-2023, actriţa joacă în spectacolele "Dineu cu proşti" de Francis Veber, "Dumnezeu se îmbracă de la second-hand" de Iulian Margu, "Noii infractori" de Edna Mazia, a căror regie este semnată de regretatul om de teatru Ion Caramitru.
În 2018, Teodora Mareş a jucat în lungmetrajul "Coborâm la prima", în regia lui Tedy Necula, în a cărui distribuţie se mai regăsesc actorii: Adrian Păduraru, Constantin Drăgănescu, Ela Ionescu, Dan Murzea, Iulia Dumitru. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.