logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

A murit marea soprană Mariana Nicolesco (fişă biografică)

Imagine din galeria Agerpres

Marea soprană Mariana Nicolesco a murit la vârsta de 73 de ani, anunţă Opera Naţională Română Cluj-Napoca, într-o postare pe Facebook.

"Această seară ne aduce într-un moment al despărţirii de o stea memorabilă a lumii lirice! Îndureraţi, ne luăm rămas bun de la Primadonna Assoluta: MARIANA NICOLESCO. Descrisă în cuvinte precum Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta sau Diva Divina, Mariana Nicolesco lasă în urmă un univers pe care l-a îmbogăţit nemărginit cu prezenţa sa în această lume", se arată în postarea ONR Cluj-Napoca.

 

* * *

Soprana Mariana Nicolesco s-a născut în localitatea Găujani, judeţul Giurgiu, la 28 noiembrie 1948, potrivit https://radioromaniacultural.ro. A studiat vioara la Şcoala de Muzică din Braşov, ulterior s-a înscris la Secţia Canto a Conservatorului din Cluj-Napoca, ca mezzosoprană.

A câştigat o bursă la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti şi cu Elisabeth Schwarzkopf. Au urmat Concursul Verdi la Busseto, Concursul internaţional de Canto Voci Rossiniane, organizat de Radioteleviziunea italiană RAI la Milano, cel mai important concurs de canto din lume la acea dată, începând astfel o remarcabilă carieră internaţională, conform www.darclee-voice-contest.com.

Mariana Nicolesco are un vast repertoriu muzical, de la stilul Baroc la cel contemporan, cu o admiraţie specială pentru stilul Belcanto şi pentru compoziţiile lui Mozart şi Verdi. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte pe cele mai importante scene ale lumii.

În 1972, a debutat la Teatrul Scala din Milano, în premiera mondială a operei "La Vera Storia" de Luciano Berio, fiind protagonistă, apoi, în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri şi concerte. A strălucit în spectacole şi la Metropolitan Opera din New York, la München, Viena, Paris, Hamburg, Roma, Chicago, Barcelona, Dresda, Tokyo, la Festivalul de la Salzburg şi la Rossini Opera Festival de la Pesaro, precum şi la Rio de Janeiro, Pretoria, Caracas, Toronto, San Francisco. Sonorităţile vocii sale au cucerit publicul marilor săli de concert, Carnegie Hall din New York, Royal Festival Hall Londra, Accademia Santa Cecilia de la Roma sau cele de la Amsterdam şi Viena, Marea Sală a Conservatorului din Moscova. A captivat atenţia publicului de la prima sa apariţie în rolul Violettei din "La Traviata", pusă în scenă la Florenţa. În lunga istorie a Teatrului Scala din Milano, Mariana Nicolesco este soprana care a apărut în cele mai multe premiere absolute.

 



A cântat sub bagheta unor dirijori ca Thomas Schippers, Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Lorin Maazel, Colin Davis sau Alberto Zedda şi a colaborat cu regizori precum Luchino Visconti, Franco Zeffirelli, Luca Ronconi, Giorgio Strehler, Jean-Pierre Ponnelle, Patrice Chereau, Jonathan Miller.

 



La invitaţia Papei Ioan Paul al II-lea, a cântat la Vatican, în Concertul de Crăciun din 1993, vechile colinde româneşti, ascultate de peste un miliard de oameni prin intermediul Mondoviziunii, potrivit Dicţionarului "Membrii Academiei Române 1866/2003", ediţia a III-a (Ed. Enciclopedică / Ed. Academiei Române Bucureşti, 2003). În ianuarie 1997, a interpretat, în premieră mondială, sub bagheta lui Lorin Maazel, "Seven Gates of Jerusalem", capodopera lui K. Penderecki, dedicată celor 3.000 de ani ai Oraşului Sfânt, partea sopranei fiind compusă pentru vocea sa.

A revenit în România după 21 de ani de absenţă, apărând pentru prima oară în faţa publicului românesc, pe o scenă din ţară, la Ateneul Român, în iunie 1991, cu orchestra simfonică a Filarmonicii "George Enescu", sub bagheta lui Cristian Mandeal. Mariana Nicolesco a oferit, din acel an, concerte extraordinare cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii "George Enescu".

 



Artista a creat, la New York şi la Bucureşti, fundaţiile internaţionale Ateneul Român. Totodată, a iniţiat, la Brăila, în 1995, Concursul Internaţional de Canto "Hariclea Darclée". Între două ediţii consecutive, artista a oferit laureaţilor competiţiei Cursuri de Măiestrie Artistică - Master Classes. De asemenea, Mariana Nicolesco a organizat în 2003, la Braşov, Primul Festival şi Concurs Naţional de Interpretare a Liedului Românesc.

 



Mariana Nicolesco este membră de onoare din străinătate a Academiei Române, aleasă la 31 mai 1993, precizează Dicţionarul "Membrii Academiei Române 1866/2003". A primit titlul de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi. A fost decorată în Franţa cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer, precum şi cu Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Distinsă cu Medalia UNESCO pentru merite artistice. La 21 noiembrie 2005 i-a fost conferit înaltul titlu de Artist al UNESCO pentru Pace, de directorul general Koikiro Matsuura, în cadrul unei ceremonii la Paris.

În 2007 a inaugurat Cursuri de Măiestrie Artistică la Academia Internaţională de Canto din cadrul Universităţii din Cardiff (2007).

Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a acordat sopranei Mariana Nicolesco, în 2008, la Ateneul Român din Bucureşti, Diploma de Onoare a Fundaţiei Internaţionale Omenia.

În 2009, la Opera Naţională Bucureşti au avut loc premierele absolute pentru România cu Parisina d'Este şi cu Gemma di Vergy de Gaetano Donizetti, reprezentaţii coordonate de Mariana Nicolesco, ca şi în Salonul de Muzică al Castelului Peleş din Sinaia şi în cadrul Festivalului Darclée.

 



Cetăţean de onoare al municipiilor Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi Brăila. Membru de onoare al Fundaţiei "Yehudi Menuhin". Ambasador Onorific al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, alături de un grup de alte personalităţi, cu o influenţă hotărâtoare asupra tinerei generaţii.

A fost desemnată de revista Capital "Numărul Unu" în topul femeilor de succes din România.

A fost proclamată la Berlin "Muzicianul Anului" pentru performanţele sale excepţionale în arta cântului şi pentru tot ce a făcut în favoarea tinerei generaţii.

Membră a Juriului Concursului Internaţional "Schubert şi Modernitatea", organizat de Universitatea de Muzică şi Arte din Graz, Austria. În cadrul Anului Internaţional Mozart 2006 a oferit la Opera şi la Conservatorul din Lausanne o serie de Cursuri de Maiestrie Artistică, Master Classes, unor studenţi şi tineri artişti din Elveţia, Italia, Franţa, Argentina, Anglia şi România.

În ianuarie 2007 a primit la Palermo (Italia) Medalia Siciliei cu prilejul intrării României în Uniunea Europeană, prezentând în "Chiesa del Gesu" un concert la care a invitat mai multe remarcabile talente din ţara natală.

În anul 2007, în cadrul programului Sibiu - Capitală Culturală Europeană, a avut loc Concertul - Master Class Mariana Nicolesco cu laureaţii Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée. Cu această ocazie, a primit din partea preşedintelui Forumului Cultural European prestigiosul Premiu Special Kultur Preis Europa - Medalia Europei, "pentru performanţele sale artistice, pentru calitatea sa de mentor şi formator al tinerei generaţii şi pentru rolul excepţional, încununat de succes, pe care-l asumă în relaţia României cu Europa şi a Europei cu România".

În 2017, a fost invitată la Universitatea din Shenzhen, China, să ofere Master Classes tinerilor artişti chinezi pe tema relaţiei Maeştri - Discipoli.

În 2018, Academia de Arte din Chişinău, Republica Moldova, i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Cu această ocazie, Mariana Nicolesco a pronunţat o disertaţie memorabilă pe tema: "Celebrăm Centenarul Marii Uniri prin Arta Sacră a Cântului".

În 2018, a fost aleasă, la Paris, membră a Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Citeşte şi:

 

A murit marea soprană Mariana Nicolesco; în noiembrie urma să împlinească 74 de ani

Afisari: 76

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 27-07-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 iulie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. și Tămăduitor Pantelimon Greco-catolice Sf. m. Pantelimon, doctor fără plată Romano-catolice Ss. Pantelimon, medic m.; Natalia și îns., m. Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon este sărbătorit de Biserică &icir

Documentare 27-07-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 iulie

Este a 208-a zi a anului 2026. Au mai rămas 157 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 57 m și apune la 20 h 47 m. Luna răsare la 19 h 52 m și apune la 03 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea) 

Documentare 26-07-2026 08:00

26 iulie - Ziua Arhivelor Militare

Ziua Arhivelor Militare este marcată în fiecare an la 26 iulie, data la care în 1920 a fost înființat primul depozit central de arhivă din cadrul Marelui Stat Major. Aceasta structură joaca un rol esențial în conservarea și protejarea tezaurului documentar istoric al Armatei Române, potrivit

Documentare 26-07-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 iulie

Ortodoxe Sf. Cuv. Ioanichie cel Nou de la Muscel; Sf. Sfințit Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi din Roma Duminica a 8-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 8-a după Rusalii Sf. m. Ermolau, Ermip și Ermocrat; Sf. m. Paraschiva Romano-catolice Duminica a 17-a de peste an Ss. Ioachim și Ana; Bartolomea Capitanio,

Documentare 26-07-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iulie

Este a 207-a zi a anului 2026. Au mai rămas 158 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 56 m și apune la 20 h 48 m. Luna răsare la 19 h 09 m și apune la 02 h 22 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 25-07-2026 10:00

Cea de-a 150-a ediție a Festivalului Bayreuth Richard Wagner (25 iulie - 26 august)

Festivalul Bayreuth Richard Wagner, cel mai important eveniment de profil dedicat moștenirii muzicale a marelui compozitor german (22 mai 1813, Leipzig - 13 februarie 1883, Veneția), aniversează la ediția din acest an cei 150 de ani de existență cu o serie de spectacole antologice puse în scenă și cu ajutorul unor elemente de tehnologie din domeniul inteligenței artifi

Documentare 25-07-2026 09:00

25 iulie - Ziua mondială de prevenire a înecului (ONU)

Ziua Mondială de prevenire a înecului (World Drowning Prevention Day) este marcată anual la 25 iulie. Declarată în aprilie 2021 prin rezoluția A/RES/75/273 a Adunării Generale a ONU, această zi reprezintă o oportunitate de a evidenția impactul tragic și profund al înecului asupra familiilor și comunităților și de a oferi soluții salvatoare pentru a preveni

Documentare 25-07-2026 08:00

25 iulie - Ziua internațională a bunăstării în sistemul judiciar (ONU)

Ziua internațională a bunăstării în sistemul judiciar a fost proclamată oficial de către ONU în martie 2025. ONU a decis marcarea unei astfel de zile anual, la 25 iulie, considerându-se că bunăstarea sistemului judiciar este o condiție prealabilă pentru independența, integritatea și eficiența sistemului judiciar. Atunci când judecătorii sunt sprijiniț

Documentare 25-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 iulie

Ortodoxe Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu; Sfinții Părinți de la Sinodul al V-lea Ecumenic; Sf. Cuv. Olimpiada și Eupraxia Greco-catolice Adormirea Sf. Ana, mama Maicii Domnului; Sf. cuv. Olimpiada și Eupraxia Romano-catolice SS. Iacob, ap.; Val

Documentare 25-07-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 iulie

Este a 206-a zi a anului 2026. Au mai rămas 159 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 55 m și apune la 20 h 49 m. Luna răsare la 18 h 17 m și apune la 01 h 37 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 24-07-2026 15:52

Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 iulie 2026

Doborârea unei drone în spațiul aerian național de către un pilot român de F-16, aderarea României la Tratatul de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud-Est, vizita președintei Indiei în România, convocarea unor sesiuni extraordinare ale Senatului și Camerei Deputaților, incendiul la un petrolier din Marea Neagră soldat cu un

Documentare 24-07-2026 13:21

Săptămâna europeană 20-24 iulie 2026

Aprobarea de către Consiliul UE a unui acord privind participarea Regatului Unit la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina, amenzile aplicate de Comisia Europeană gigantului american Google și platformei chineze de comerț online AliExpress, reacția șefei politicii externe a UE față de impunerea de către SUA a unor noi tarife vamale asupra bunurilor europ

Documentare 24-07-2026 11:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Expoziția 'Muscelul la noi' la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 23 iulie - 16 august Muzeul Municipal Câmpulung organizează, în premieră, o expoziție dedicată patrimoniului propriu la Muzeul Național al Țăranului Român. Sub titlul 'Muscelul la noi', expoziția va fi deschisă publicului &ici

Documentare 24-07-2026 10:00

Cea de-a 31-a ediție a Festivalului 'Sighișoara Medievală' (24-26 iulie)

În perioada 24-26 iulie 2026, este programată cea de-a 31-a ediție a Festivalului 'Sighișoara Medievală', desfășurată în Cetatea Medievală a orașului, potrivit www.primariasighisoara.ro. Festivalul va debuta cu parada oficială, în cadrul căreia ordine cavalerești, artișt

Documentare 24-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 iulie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen Greco-catolice Sf. m. Cristina Romano-catolice Ss. Sharbel Makhluf, pr.; Cristina, fc. m. Sfânta Mare Mucenică Hristina este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 24