logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 195 de ani de la moartea marelui compozitor Ludwig van Beethoven (26 martie)

Image

Compozitorul german Ludwig van Beethoven s-a născut la Bonn, la 16 decembrie 1770.

Potrivit Dicţionarului "Mari Muzicieni" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006), copilăria lui Beethoven nu a fost prea fericită, chiar dacă s-a exagerat cu privire la cruzimile lui Johann faţă de fiul lui, tatăl dorindu-şi ca Ludwig să devină un "copil minune", precum Mozart. Primii săi maeştri au fost de ocazie: Tobias Pfeiffer, tenor într-o trupă ambulantă, violonistul Rovantini, bătrânul Aegidius Van der Eeden, organist al Curţii. Christian Gottlieb Neefe, succesorul acestuia din urmă, poate fi considerat ca fiind primul profesor adevărat al lui Beethoven. Sub autoritatea lui, copilul a făcut asemenea progrese, încât la 12 ani a primit titlul de organist suplinitor.

Foarte repede, strălucirea talentului său va depăşi cercul prietenilor: contele Waldstein, favoritul noului prinţ elector liberal Max Franz, obţine pentru Beethoven o călătorie de studii la Viena. Despre acest prim sejur (1787) nu se ştiu prea multe. Întâlnirea cu un Mozart bolnav, absorbit cu totul de compoziţia operei "Don Giovanni" şi sceptic în privinţa copiilor minune, pare să fi rămas fără niciun rezultat: nici sfaturi, nici consacrare, poate doar câteva încurajări. Beethoven revine la Bonn pentru a fi aproape de familie la moartea mamei sale. Din această perioadă (1790), datează cantatele pentru moartea lui Iosif al II-lea, pentru înscăunarea lui Leopold al II-lea, neinterpretate "din cauza dificultăţilor lor", lucrări destul de convenţionale, printre ale căror stângăcii se întrevede, totuşi, marele muzician. Aşa se face că, atunci când acestea ajung sub ochii lui Haydn, în timpul unei treceri a acestuia prin Bonn, tânărul Beethoven este invitat să facă "studii susţinute" cu el. Fidelul Waldstein intervine încă o dată, iar Beethoven va părăsi definitiv oraşul Bonn, în favoarea Vienei, la 2 noiembrie 1792.

Viena l-a primit pe Beethoven cu toate favorurile. Fără greutate, el a fost adoptat de aristocraţia melomană: Lichnowsky, Lobkowitz, Schwarzenberg, Zmeskall von Domanovecs s-au aflat printre cei care au subscris pentru cele trei triouri op. 1 (1794-1795), lucrări marcate deja de personalitatea tânărului muzician, dacă nu încă de stilul său. Cu cele trei sonate op. 2 pentru pian (1795-1796), dedicate lui Haydn, Beethoven şi-a luat rămas bun de la maestrul său. Beethoven a frecventat, cam la fel de inconsecvent, şi alţi maeştri: Schenk, Albrechtsberger, Salieri; a dobândit de la unul sau de la altul acele cunoştinţe tehnice care îi erau necesare.

În 1795, îşi cunoştea pe deplin meseria, îşi stăpânea personalitatea muzicală şi dădea dovadă de o virtuozitate pianistică ieşită din comun, aşa cum avea să o arate în primul său mare concert vienez, din martie 1795, când a cântat un concert de Mozart, având cadenţe compuse de el, şi primul lui concert pentru pian (publicat mai târziu ca al doilea), pe care îl terminase în ultimul moment.

Dicţionarul ''Mari Muzicieni'' notează că în sonatele op. 7 şi op. 10 pentru pian (1796-1798) şi în special în cea în Re major, Beethoven îşi face auzită, dintr-o dată, modernitatea geniului, îndrăznelile, asimetriile, forţa dramatică ieşită din comun: "Largo e mesto" din sonata op. 10 nr. 3 este mărturia uluitoare a acestui fapt.

Primii ani vienezi au fost cei mai fericiţi pentru Beethoven: succese, favoruri ale prinţilor, prietenii profunde şi durabile cu Wegeler, Ries, Amenda, Zmeskall, violonistul Schuppanzigh, neostenit promotor al muzicii lui. În 1801, odată cu două scrisori datate în luna iunie, adresate lui Wegeler şi lui Amenda, care erau plecaţi din Viena, apar primele referiri la problemele de sănătate: Beethoven dezvăluia ceea ce ascundea de un timp - pierderea auzului din ce în ce mai gravă, care creştea în intensitate, urmând să devină, în scurt timp, iremediabilă. Disperarea lui părea pentru moment liniştită - sau poate mai mult amânată - de intrarea în viaţa sa a "unei tinere fete mult iubite": Giulietta Guicciardi, care la 17 ani cucerea cu farmecul ei frivol întreaga Vienă. Beethoven i-a dedicat sonata op. 27 nr. 2. cunoscută sub numele de "Sonata lunii". Giulietta s-a căsătorit, însă, cu contele Gallenberg şi l-a lăsat pe Beethoven pradă singurătăţii şi disperării, stare ce s-a tradus, în 1802, într-un document sfâşietor: "Testamentul de la Heiligenstadt".

 


Încă de la prima simfonie, geniul beethovenian îşi manifestase îndrăzneala. În aspectul orchestraţiei, supremaţia ierarhică a instrumentelor cu coarde este contestată de o veritabilă promovare a instrumentelor de suflat (critica consacrată a vremii îi reproşa că scrie "muzică militară"), în Simfonia a III-a, încheiată la începutul anului 1804, gândirea orchestrală inovatoare a lui Beethoven se apropia de punctul culminant. Contextul istoric al acestei capodopere a făcut să curgă multă cerneală; se ştie că Beethoven, republican convins încă din 1798, îi dedicase această simfonie lui Napoleon Bonaparte, în care vedea un corespondent contemporan al marilor consuli romani. Aflând că Bonaparte s-a proclamat împărat, Beethoven s-a înfuriat, a rupt pagina de dedicaţie şi a dat lucrării sale titlul definitiv de "Simfonia eroica".

În 1804, Beethoven a lucrat la unica lui operă, "Fidelio", iniţial intitulată "Leonora". Încheiată în 1805 şi prezentată în premieră la 20 noiembrie, într-o Vienă invadată de trupele lui Napoleon, în faţa unei săli aproape goale (mulţi dintre vienezi fugiseră din oraş), reprezentaţia a fost un eşec total. La insistenţa prietenilor, Beethoven a consimţit să facă importante modificări şi tăieturi în partitura iniţială, rezultatul fiind reprezentat din nou, la 29 martie 1806. Primirea a fost mai bună. Însă, doar opt ani mai târziu, revăzută de la un capăt la celălalt, opera şi-a primit forma definitivă şi a cunoscut, în sfârşit, succesul. Opera "Fidelio" poate fi considerată prefigurarea dramei muzicale moderne.

Tot din aceşti ani (1804-1808) datează Simfonia a IV-a, sonata op. 53, dedicată lui Waldstein, cu o scriitură pianistică revoluţionară în domeniul coloristic, grandioasa sonată op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioară, al patrulea concert pentru pian, dedicat arhiducelui Rudolf, noul elev şi prieten al lui Beethoven, ca şi cele trei cvartete op. 59, comandate de prinţul Razumovsky, ambasadorul Rusiei la Viena, fervent admirator al compozitorului.

 


Urmează, în sfârşit, simfoniile a cincea şi a şasea, compuse în aceeaşi perioadă, între 1805 şi 1808 şi cântate în primă audiţie în acelaşi concert, din 22 decembrie 1808. Simfonia a V-a este lucrarea beethoveniană cea mai celebră şi cea care, împreună cu Simfonia a IX-a, a suscitat cele mai multe comentarii.

Simfonia a IX-a op. 125 pare a-l fi însoţit pe Beethoven de-a lungul întregii sale vieţi creatoare. Încă din 1792, el se entuziasmase în faţa "Odei bucuriei" a lui Schiller. În 1817, a schiţat o lucrare orchestrală cu voci. Apoi, pe măsură ce compunerea simfoniei avansa (1822-1823), a renunţat la ideea unui final vocal. Doar la sfârşitul anului 1823 a fost realizată sinteza: Oda lui Schiller avea să încununeze lucrarea, interpretată în primă audiţie la 7 mai 1824. Primele trei mişcări sunt puternic legate de final, prin introducerea acestuia, care le rememorează, una câte una. "Tema bucuriei" îşi face, astfel, o intrare discretă, aproape tandră, la corzile grave şi îşi începe expansiunea. Această temă, cea mai cunoscută întregii lumi din muzica tuturor timpurilor, a fost obiectul unor cercetări neobosite din partea compozitorului; sunt cunoscute două sute de stadii prin care aceasta a trecut, într-un mare număr de lucrări. Beethoven a căutat, trecând prin nenumărate schiţe, starea generatoare cea mai potrivită pentru expansiunea unei teme. Astfel, "dezvoltarea" finalului nu este una propriu-zisă, ci este o amplificare constantă, o glorificare a unei idei, o incantaţie: prin aceasta, finalul Simfoniei a IX-a îşi poartă, dintr-o sală de concert în alta, destinul de imn.


În decembrie 1826, a contactat o congestie pulmonară. După patru luni de suferinţe, la 26 martie 1827, în timpul unei furtuni violente, compozitorul moare la Viena. Funeraliile au fost fastuoase, la acestea participând peste 20.000 de persoane. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

 

Sursa foto: societateamuzicala.ro

Afisari: 31

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 18-04-2025 10:00

18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare

Documentare 18-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)

În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.

Documentare 18-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu

Documentare 18-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c

Documentare 18-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie

Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 17-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru

Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au

Documentare 17-04-2025 10:45

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)

Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.

Documentare 17-04-2025 08:45

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)

Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și

Documentare 17-04-2025 08:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i

Documentare 17-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)

În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr

Documentare 17-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi

Documentare 17-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice

Documentare 17-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie

Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 16-04-2025 15:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir

Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S

Documentare 16-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului

Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.