Seara de vineri, 4 martie 1977, rămâne în memoria tuturor celor care au trăit atunci, dar şi în zilele următoare, unele dintre cele mai cumplite momente şi au asistat la scene dramatice. În acea seară, la ora 21.22, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, având efecte devastatoare asupra României. În circa 56 de secunde, seismul a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care, peste 1.390 numai în Bucureşti. În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului.

Imediat după cutremur, bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente dezvăluiau realitatea cruntă: grămezi de moloz şi fiare contorsionate pe locurile unde până de curând erau clădiri - blocul "Casata", blocul "Scala", blocul "Wilson", blocul "Dunărea", blocul "Nestor", blocul "Belvedere", blocul "Continental". Blocurile erau cunoscute de bucureşteni sub aceste nume, atribuite după numele cofetăriei care era la parterul blocului, după numele barului de la subsol ori după numele pensiunii sau al restaurantului de la parter. S-au prăbuşit şi clădiri din str. Apolodor, nr. 27, str. Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia şos. Ştefan cel Mare cu str. Lizeanu, Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.

Armata intervenind pentru căutarea supravieţuitorilor după cutremurul din 1977.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Într-un reportaj transmis de AGERPRES în 7 martie 1977, pe fluxul Ştiri interne, se preciza că între ''(...) construcţiile prăbuşite sau avariate se numără: blocul de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu; imobilul de pe Tudor Arghezi, situat la întâlnirea acestei străzi cu piaţa Rosetti; cel aflat la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Al. Sahia; clădirea de pe strada Ion Ghica, aflată vis-a-vis de Ministerul Comerţului Exterior; cea situată la întretăierea străzilor Brezoianu şi Domniţa Anastasia; edificiul hotelului-restaurant Victoria; imobilul de pe bulevardul Magheru la al cărui parter funcţiona restaurantul Dunărea; blocul ce adăpostea o parte din cofetăria Scala; cel care avea la parter cofetăria Casata; imobilele aflate pe Calea Victoriei, faţă în faţă cu hotelul Athenee Palace''.

Imagine din Bucureşti dupã cutremurul din 1977. 

Foto (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Prima clădire prăbuşită pe care trecătorii o întâlneau, în dimineaţa zilei de 5 martie 1977, mergând dinspre Piaţa Romană spre Universitate, era clădirea care avea la parter cofetăria Casata. Celebră pentru specialităţile sale (profiterol, Coupe Jaques şi îngheţata Casata), clădirea a fost reconstruită în perioada imediat următoare şi, o vreme, la parter a fost tot cofetărie. Ulterior, în spaţiul de la parterul clădirii au fost amenajate alte magazine. În imediata vecinătate, tot pe bulevard, erau ruinele blocului care avea la parter terasa "Grădiniţa". Clădirea a fost reconstruită, iar în prezent la parterul acesteia este un restaurant de tip fast-food.

Imagine cu blocul Casata, prăbuşit la cutremurul din 1977. 

Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Mergând mai departe spre Universitate, tot pe partea stângă, pe bd. Magheru colţ cu str. C.A. Rosetti, un corp al blocului care avea la parter cofetăria Scala se preschimbase într-un munte de moloz. Cofetăria Scala se mândrea cu un vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine - Dumitru Temciuc. Acesta a supravieţuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter. În anul 2000, chiar dacă nu mai avea spaţiul mare al cofetăriei, îşi amenajase un loc mai mic, de unde cei care ştiau că bătrânul cofetar avea reţetele sale proprii veneau să cumpere celebrele prăjituri. În prezent nu mai există nici această cofetărie mică; la parterul blocului sunt diverse magazine.

Imagine cu blocul Scala după cutremurul din 1977.

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Blocul Wilson, situat la intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu str. Oneşti (actuala Dem. I. Dobrescu), unde la parter era pensiunea "Bulevard", a rămas, în urma cutremurului, cu faţada prăbuşită. Iniţial, faţada blocului avea formă convexă, iar după ce a fost reconstruit, faţada a căpătat formă concavă.

Imagine cu blocul Wilson după cutremurul din 1977. 
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Chiar lângă Universitate, în faţa Facultăţii de Arhitectură, pe partea dreaptă a bulevardului Nicolae Bălcescu, erau ruinele blocului care avea la parter restaurantul Dunărea. Când a fost reconstruită clădirea, a fost dărâmată şi mica biserică din vecinătate - Biserica Enei -, construcţia nouă fiind ridicată pe locul fostului bloc Dunărea şi al bisericii Enei.

Imagine cu blocul Dunãrea dupã cutremurul din 1977. 

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Vizavi de Universitate, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe strada Colonadelor (actuala Toma Caragiu), erau ruinele blocului care avea la subsol barul Continental şi cele ale clădirii lipite de acest bloc. Construcţia ridicată ulterior, amplasată în spatele Palatului Suţu, ocupă spaţiul pe care erau ambele clădiri.

Imagine cu blocul Continental-Colonadelor după cutremurul din 1977.

Foto: (c) VIRGIL PAVEL / AGERPRES/FOTO ARHIVA

În spatele Teatrului Naţional, pe strada Alexandru Sahia (actuala J.L.Calderon), nr. 35, la intersecţia cu str. Maria Rosetti, erau trei blocuri lipite. În seara de 4 martie 1977, blocul din mijloc s-a prăbuşit, celelalte două rămânând intacte. Pe acelaşi loc s-a ridicat un alt bloc, mai înalt decât cel care s-a transformat într-un munte de moloz în urma cutremurului.

Imagine de pe strada Alexandru Sahia după cutremurul din 1977. 
Foto: (c): MIHAI ALEXE, Credit: AGERPRES/FOTO ARHIVA

Tot în spatele Teatrului Naţional, pe str. Tudor Arghezi, s-a prăbuşit imobilul de la nr. 1.

Imagine de pe strada Tudor Arghezi după cutremurul din 1977. 

Foto: (c): PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA

Pe Calea Victoriei, aproape de intersecţia cu str. Ştirbei Vodă, se afla blocul care avea la parter celebra cofetărie Nestor, renumită pentru cele mai fine bomboane de ciocolată, dar şi pentru alte specialităţi dulci. Şi acest bloc s-a prăbuşit la 4 martie 1977. Pe locul clădirii distruse a fost reconstruit un bloc, ulterior acesta intrând în ansamblul care a format Hotelul Bucureşti. În prezent, acolo se află Hotel Radisson.

Imagine cu blocul Nestor după cutremurul din 1977. 
Foto: (c): MIHAI ALEXE / AGERPRES/FOTO ARHIVA

La intersecţia străzii Brezoianu cu strada Domniţa Anastasia, blocul amplasat pe colţ s-a prăbuşit la cutremur, pe locul acestuia fiind construită o altă clădire, cu spaţii comerciale la parter.

Imagine cu blocul Belvedere din strada Brezoianu nr. 7 după cutremurul din 1977. 
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES FOTO/ARHIVA

Chiar şi blocuri mai noi au avut de suferit în urma seismului din 4 martie 1977 - blocul OD 16 din cartierul Militari şi blocul din şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu.

Imagine de pe bulevardul Ştefan cel Mare după cutremurul din 1977. 
Foto: (c): MIHAI ALEXE, Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA

După 45 de ani de la tragicele evenimente din 4 martie 1977, locurile în care erau respectivele imobile arată altfel. În cele mai multe cazuri, s-au construit alte clădiri pe acelaşi amplasament. În alte cazuri, adresele nici nu mai există, întrucât străzile unde se aflau au dispărut prin reamenajarea, în anii '80, a cartierelor care au intrat în ceea ce s-a numit la acea vreme Centrul Civic al Capitalei. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)

Explicaţie foto deschidere: Imagine din Bucureşti după cutremurul din 1977.