Cutremur 1977: Clădiri importante din Bucureşti distruse în urma seismului din 4 martie
Seara de vineri, 4 martie 1977, rămâne în memoria tuturor celor care au trăit atunci, dar şi în zilele următoare, unele dintre cele mai cumplite momente şi au asistat la scene dramatice. În acea seară, la ora 21.22, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, având efecte devastatoare asupra României. În circa 56 de secunde, seismul a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care, peste 1.390 numai în Bucureşti. În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului.
Imediat după cutremur, bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente dezvăluiau realitatea cruntă: grămezi de moloz şi fiare contorsionate pe locurile unde până de curând erau clădiri - blocul "Casata", blocul "Scala", blocul "Wilson", blocul "Dunărea", blocul "Nestor", blocul "Belvedere", blocul "Continental". Blocurile erau cunoscute de bucureşteni sub aceste nume, atribuite după numele cofetăriei care era la parterul blocului, după numele barului de la subsol ori după numele pensiunii sau al restaurantului de la parter. S-au prăbuşit şi clădiri din str. Apolodor, nr. 27, str. Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia şos. Ştefan cel Mare cu str. Lizeanu, Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.
Armata intervenind pentru căutarea supravieţuitorilor după cutremurul din 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Într-un reportaj transmis de AGERPRES în 7 martie 1977, pe fluxul Ştiri interne, se preciza că între ''(...) construcţiile prăbuşite sau avariate se numără: blocul de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu; imobilul de pe Tudor Arghezi, situat la întâlnirea acestei străzi cu piaţa Rosetti; cel aflat la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Al. Sahia; clădirea de pe strada Ion Ghica, aflată vis-a-vis de Ministerul Comerţului Exterior; cea situată la întretăierea străzilor Brezoianu şi Domniţa Anastasia; edificiul hotelului-restaurant Victoria; imobilul de pe bulevardul Magheru la al cărui parter funcţiona restaurantul Dunărea; blocul ce adăpostea o parte din cofetăria Scala; cel care avea la parter cofetăria Casata; imobilele aflate pe Calea Victoriei, faţă în faţă cu hotelul Athenee Palace''.
Imagine din Bucureşti dupã cutremurul din 1977.
Foto (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Prima clădire prăbuşită pe care trecătorii o întâlneau, în dimineaţa zilei de 5 martie 1977, mergând dinspre Piaţa Romană spre Universitate, era clădirea care avea la parter cofetăria Casata. Celebră pentru specialităţile sale (profiterol, Coupe Jaques şi îngheţata Casata), clădirea a fost reconstruită în perioada imediat următoare şi, o vreme, la parter a fost tot cofetărie. Ulterior, în spaţiul de la parterul clădirii au fost amenajate alte magazine. În imediata vecinătate, tot pe bulevard, erau ruinele blocului care avea la parter terasa "Grădiniţa". Clădirea a fost reconstruită, iar în prezent la parterul acesteia este un restaurant de tip fast-food.
Imagine cu blocul Casata, prăbuşit la cutremurul din 1977.
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Mergând mai departe spre Universitate, tot pe partea stângă, pe bd. Magheru colţ cu str. C.A. Rosetti, un corp al blocului care avea la parter cofetăria Scala se preschimbase într-un munte de moloz. Cofetăria Scala se mândrea cu un vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine - Dumitru Temciuc. Acesta a supravieţuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter. În anul 2000, chiar dacă nu mai avea spaţiul mare al cofetăriei, îşi amenajase un loc mai mic, de unde cei care ştiau că bătrânul cofetar avea reţetele sale proprii veneau să cumpere celebrele prăjituri. În prezent nu mai există nici această cofetărie mică; la parterul blocului sunt diverse magazine.
Imagine cu blocul Scala după cutremurul din 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Blocul Wilson, situat la intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu str. Oneşti (actuala Dem. I. Dobrescu), unde la parter era pensiunea "Bulevard", a rămas, în urma cutremurului, cu faţada prăbuşită. Iniţial, faţada blocului avea formă convexă, iar după ce a fost reconstruit, faţada a căpătat formă concavă.
Imagine cu blocul Wilson după cutremurul din 1977.
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Chiar lângă Universitate, în faţa Facultăţii de Arhitectură, pe partea dreaptă a bulevardului Nicolae Bălcescu, erau ruinele blocului care avea la parter restaurantul Dunărea. Când a fost reconstruită clădirea, a fost dărâmată şi mica biserică din vecinătate - Biserica Enei -, construcţia nouă fiind ridicată pe locul fostului bloc Dunărea şi al bisericii Enei.
Imagine cu blocul Dunãrea dupã cutremurul din 1977.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Vizavi de Universitate, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe strada Colonadelor (actuala Toma Caragiu), erau ruinele blocului care avea la subsol barul Continental şi cele ale clădirii lipite de acest bloc. Construcţia ridicată ulterior, amplasată în spatele Palatului Suţu, ocupă spaţiul pe care erau ambele clădiri.
Imagine cu blocul Continental-Colonadelor după cutremurul din 1977.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / AGERPRES/FOTO ARHIVA
În spatele Teatrului Naţional, pe strada Alexandru Sahia (actuala J.L.Calderon), nr. 35, la intersecţia cu str. Maria Rosetti, erau trei blocuri lipite. În seara de 4 martie 1977, blocul din mijloc s-a prăbuşit, celelalte două rămânând intacte. Pe acelaşi loc s-a ridicat un alt bloc, mai înalt decât cel care s-a transformat într-un munte de moloz în urma cutremurului.
Imagine de pe strada Alexandru Sahia după cutremurul din 1977.
Foto: (c): MIHAI ALEXE, Credit: AGERPRES/FOTO ARHIVA
Tot în spatele Teatrului Naţional, pe str. Tudor Arghezi, s-a prăbuşit imobilul de la nr. 1.
Imagine de pe strada Tudor Arghezi după cutremurul din 1977.
Foto: (c): PETRE DUMITRESCU / AGERPRES/FOTO ARHIVA
Pe Calea Victoriei, aproape de intersecţia cu str. Ştirbei Vodă, se afla blocul care avea la parter celebra cofetărie Nestor, renumită pentru cele mai fine bomboane de ciocolată, dar şi pentru alte specialităţi dulci. Şi acest bloc s-a prăbuşit la 4 martie 1977. Pe locul clădirii distruse a fost reconstruit un bloc, ulterior acesta intrând în ansamblul care a format Hotelul Bucureşti. În prezent, acolo se află Hotel Radisson.
Imagine cu blocul Nestor după cutremurul din 1977.
Foto: (c): MIHAI ALEXE / AGERPRES/FOTO ARHIVA
La intersecţia străzii Brezoianu cu strada Domniţa Anastasia, blocul amplasat pe colţ s-a prăbuşit la cutremur, pe locul acestuia fiind construită o altă clădire, cu spaţii comerciale la parter.
Imagine cu blocul Belvedere din strada Brezoianu nr. 7 după cutremurul din 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES FOTO/ARHIVA
Chiar şi blocuri mai noi au avut de suferit în urma seismului din 4 martie 1977 - blocul OD 16 din cartierul Militari şi blocul din şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu.
Imagine de pe bulevardul Ştefan cel Mare după cutremurul din 1977.
Foto: (c): MIHAI ALEXE, Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA
După 45 de ani de la tragicele evenimente din 4 martie 1977, locurile în care erau respectivele imobile arată altfel. În cele mai multe cazuri, s-au construit alte clădiri pe acelaşi amplasament. În alte cazuri, adresele nici nu mai există, întrucât străzile unde se aflau au dispărut prin reamenajarea, în anii '80, a cartierelor care au intrat în ceea ce s-a numit la acea vreme Centrul Civic al Capitalei. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)
Explicaţie foto deschidere: Imagine din Bucureşti după cutremurul din 1977.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Complexul istoric de la Split cu Palatul lui Dioclețian (Croația)
Split găzduiește numeroase vestigii istorice și culturale, care fac deliciul vizitatorilor din lumea întreagă și reprezintă cea mai importantă carte de vizită pentru al doilea cel mai mare oraș al Croației care scoate în evidență îmbinarea permanentă la tot pasul a tradiției cu modernitatea. Unul dintre elementele simbol ale orașului este reprezentat de edi
Ziua maritimă europeană, marcată în perioada 21-22 mai
Ziua Maritimă Europeană (EMD) 2026 va avea loc la Limassol, Cipru, în perioada 21-22 mai 2026, ca eveniment cu prezență fizică, cu sesiuni plenare transmise în direct, informează oceans-and-fisheries.ec.europa.eu. Manifestarea se va desfășura în orașul vechi, la Carob Mill
CM2026: Cupa Mondială din 1950, pe scurt
* Cupa Mondială de fotbal, inaugurată în anul 1930 la Montevideo, a fost întreruptă timp de 12 ani din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Edițiile din 1942 și 1946 au fost anulate, competiția fiind reluată în 1950. Gazda celei de-a patra ediții a fost Brazilia, aleasă drept țară organizatoare de către FIFA în anul 1946, la congresul din iulie de
21 mai - Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare (ONU)
Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare este marcată, anual, pe 21 mai, și sărbătorește nu numai bogăția culturilor lumii, dar și rolul esențial al dialogului intercultural pentru realizarea păcii și dezvoltării durabile, se arată pe site-ul UNESCO, https://en.unesco.org. Această zi oferă opo
21 mai - Ziua Eroilor
La 21 mai este sărbătorită Ziua Eroilor. Această zi este celebrată anual concomitent cu sărbătoarea creștină a Înălțării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paști, aducând în prim plan memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și pentru între
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena (21 mai)
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, sunt sărbătoriți de Biserică în ziua de 21 mai. ''Prin acești Sfinți împărați a adus Dumnezeu libertatea religioasă în lume, a slăbit păgânismul și idolatria și a întărit Biserica și credința creștină pe pământ''. (Sf&ac
SĂRBĂTOARE ORTODOXÃ: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) (21 mai)
Praznicul Înălțării Domnului este sărbătorit în acest an de Biserică în ziua de 21 mai. Numit în popor și Ispas, praznicul Înălțării la cer a Domnului cade totdeauna în joia săptămânii a șasea după Paști, adică la 40 de zile după Înviere, când Domnul S-a înălțat la cer (Marcu 16, 19; Luca 24, 51; cf.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 mai
Ortodoxe Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor); Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena Greco-catolice Înălțarea la cer a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sfânta Împărăteasă Elena și fiul ei, Împăratul Constantin. Pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 mai
Este a 141-a zi a anului 2026. Au mai rămas 224 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 43 m și apune la 20 h 43 m. Luna răsare la 10 h 09 m și apune la 01 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Ion Dichiseanu
Îndrăgitul actor de teatru și film Ion Dichiseanu a rămas în memoria cinefililor pentru roluri precum Petrescu ('Tunelul'), Furius ('Kampf um Rom I'), Căpitan Mărgărit ('Trandafirul galben'), dar mai ales pentru rolul Pierre Vaillant din serialul de un succes incontestabil 'Toate pânzele sus', regizat de Mircea Mureșan î
DOCUMENTAR: Cântăreața și actrița Cher împlinește 80 de ani (20 mai)
Cântăreața și actrița Cher s-a născut în El Centro, California, la 20 mai 1946. Cher este de origine armeană din partea tatălui, engleză și germană, cu influențe mai îndepărtate irlandeze, olandeze și franceze, din partea mamei. Părinții actriței au divorțat când era mică, iar mama ei, care aspira să devină actriță și model, i-a plătit cursurile de ac
CM2026: Cupa Mondială din 1938, pe scurt
* A treia ediție a Cupei Mondiale de fotbal s-a disputat în Franța, între 4 și 19 iunie 1938, potrivit fifa.com. A fost prima ediție la care atât țara gazdă, cât și deținătoarea trofeului s-au calificat automat la turneul final. * Meciurile s-au desfășurat pe zece stadioane modernizate din nouă orașe: Stade du Fort Carre din Antibes, Pa
20 mai - Ziua mondială a albinelor (ONU)
La 20 mai este sărbătorită Ziua mondială a albinelor, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), prilej cu care este evidențiat rolul vital al albinelor și al polenizatorilor în ceea ce privește restaurarea ecosistemului, conservării biodiversității, securității alimentare și nutriției, conform https://www.fao.org
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Talaleu; Sf. Cuv. Talasie; Sf. Lidia din Filipi Greco-catolice Sf. m. Talaleu Romano-catolice Ss. Bernardin din Siena, pr.; Lidia, ucenica Sf. Paul Sfântul Mucenic Talaleu este prăznuit de Biserică în ziua de 20 mai.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 mai
Este a 140-a zi a anului 2026. Au mai rămas 225 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 44 m și apune la 20 h 42 m. Luna răsare la 08 h 48 m și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)