JO 2022: Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 - Sarajevo (Iugoslavia)
Cea de-a XIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfăşurat la Sarajevo, între zilele de 8 şi 19 februarie 1984, potrivit olympics.com. După Moscova, care a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1980, Sarajevo a fost al doilea oraş dintr-o ţară din estul Europei care a organizat Jocurile Olimpice, de data aceasta de iarnă.
Această ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost prima care s-a desfăşurat sub preşedinţia marchizului Juan Antonio Samaranch, potrivit site-ului COSR.
Alegerea oraşului iugoslav de către Comitetul Internaţional Olimpic a surprins multă lume, având în vedere faptul că Sarajevo a intrat în competiţie cu Sapporo (Japonia) şi Stockholm (Suedia).
Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost făcută de Mika Spiljak, preşedintele RSF Iugoslavia.
Au participat 1.272 de sportivi, dintre care 274 femei, din 49 de ţări. S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj artistic şi viteză, sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică) şi 39 de probe (24 masculine, 13 feminine, două mixte), conform olympics.com.
Au participat pentru prima oară la Olimpiada de iarnă sportivi din Egipt, Insulele Virgine Britanice, Monaco, Porto Rico şi Senegal. O probă nou introdusă în programul olimpic a fost 20 km feminin (schi fond). Schiul pentru persoanele cu handicap a debutat ca sport demonstrativ, precizează COSR.
Din punct de vedere mediatic, olimpiada a fost un mare succes: 7.393 de ziarişti acreditaţi, pentru prima oară mai mulţi decât sportivi, 59 de televiziuni, două miliarde de telespectatori, inclusiv din Africa.
"Jocurile Olimpice de la Sarajevo au fost cele mai bine organizate din istoria întrecerilor olimpice de iarnă", declara Juan Antonio Saramanch, la festivitatea de închidere a Jocurilor, conform lucrării "România la Jocurile Olimpice" de Maria Bucur-Ionescu (Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1986).
A intrat în istorie cuplul de patinatori britanici Jayne Torvill - Christopher Dean, care la proba de dans au obţinut nu mai puţin de nouă note maxime şi medalia de aur, într-un program în care muzica ("Bolero" de Ravel) şi sportul s-au împletit excepţional.
La Sarajevo a debutat în competiţia olimpică o altă stea a patinajului artistic, Katarina Witt, care a cucerit aurul în dauna campioanei mondiale Rosalynn Summers (SUA).
Eroina întrecerilor a fost finlandeza Marja-Liisa Kirvesniemi-Hamalainen, câştigătoare a trei medalii de aur şi una de bronz la schi fond. URSS a recâştigat titlul olimpic la hochei, egalând Canada la palmaresul medaliilor de aur la această disciplină (şase).
Americanii Phil şi Steve Mahre au ocupat prima, respectiv a doua poziţie pe podiumul de la proba de slalom.
La slalom uriaş, reprezentantul ţării gazdă, Jure Franko, a cucerit medalia de argint, aducând Iugoslaviei prima medalie la Jocurile Olimpice de iarnă.
Republica Democrată Germană a cucerit cele mai multe medalii de aur, în număr de 9, urmată de URSS, cu 6 titluri olimpice. Finlanda, Suedia şi SUA au obţinut, fiecare, 4 medalii de aur.
Cele mai multe medalii, în număr de 25, au fost câştigate de delegaţia sovietică, apoi de cea est-germană (24 de medalii) şi de cea finlandeză (13 medalii).
România a fost reprezentată de 19 sportivi (fără a participa echipa de hochei), dintre care 3 femei, la cinci sporturi (sanie, biatlon, patinaj viteza, schi alpin şi bob) şi 19 probe (14 masculine şi cinci feminine). Cel mai bun loc (şapte) a revenit echipajului de bob-4 persoane, format din Dorin Degan, Gheorghe Lixandru, Costel Petrariu, Cornel Popescu.
Rezultatele românilor, potrivit lucrării "România la Jocurile Olimpice":
- locul 7 - bob-4: Dorin Degan, Gheorghe Lixandru, Costel Petrariu, Cornel Popescu
- locul 11 - sanie-2: Ioan Apostol, Laurenţiu Bălănoiu
- locul 13 - biatlon, ştafetă: Gheorghe Berdar, Imre Lestyan, Mihai Rădulescu, Vladimir Todaşcă
- locul 14 - sanie: Gabriela Haja
- locul 18 - bob-2: Ion Duminicel, Costel Petrariu
- locul 19 - patinaj viteză, 5.000 m: Tibor Kopacz
- locul 22 - patinaj viteză, 1.500 m: Tibor Kopacz
- locul 23 - bob-2: Dorin Dogan, Cornel Popescu
- locul 24 - patinaj viteză 10.000 m: Tibor Kopacz
- locul 25 - patinaj viteză 500 m: Dezideriu Jenei
- locul 32 - schi fond, 5 km: Livia Reit
- locul 34 - patinaj viteză 1.000 m: Dezideriu Jenei
- locul 35 - schi alpin, slalom uriaş: Liliana Ichim
- locul 41 - schi alpin, slalom uriaş: Zolt Balazs
- locul 41 - biatlon, 10 km: Gheorghe Berdar
- locul 42 - schi fond, 10 km: Livia Reit
- locul 43 - biatlon, 20 km: Imre Lestyan
- locul 45 - schi alpin, slalom uriaş: Mihai M. Bîră
- locul 48 - biatlon, 10 km: Francisc Forika
- locul 49 - biatlon, 20 km: Mihai Rădulescu
- locul 50 - biatlon, 20 km: Vladimir Todaşcă
- locul 52 - biatlon, 10 km: Imre Lestyan.
AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dãdârlat)
Sursa foto> olympics.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Drew Barrymore
Drew Barrymore a devenit una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației sale, deși viața i-a adus multe provocări încă din copilărie. A fost distinsă în 1999 cu Premiul ''Former Child Star Lifetime Achievement' din partea Fundației Young Artist, pentru realizările ei ca actriță în copilărie. Drew Blythe Barrymore s-a născut
22 februarie - Ziua mondială a cercetășiei
Ziua mondială a cercetășiei este marcată la 22 februarie și reprezintă ziua de naștere a fondatorului Mișcării 'Scout' - cercetașii, Robert Baden-Powell. Robert Baden-Powell a urmat o carieră militară și a încercat să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activități distractive pentru ridicarea moralului trupelor. A fost dis
Cea de-a 40-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Film Independent Spirit
În ziua de 22 februarie 2025, este programată cea de-a 40-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Film Independent Spirit. Cu acest prilej, organizația artistică non-profit Film Independent răsplătește cele mai bune producții cinematografice realizate cu un buget de cel mult 28 de milioane de dolari și difuzate în anul 2024, notează
CITATUL ZILEI
''Nu-ți goli starea sufletului tău dinaintea oricui. Și prin aceasta nu-ți pricinui pagubă ție însuți'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 februarie
Ortodoxe Aflarea moaștelor Sfinților Mc. din Constantinopol (Sâmbăta celor adormiți - Moșii de iarnă) Greco-catolice Aflarea moaștelor martirilor din Eugenion. Pomenirea morților Romano-catolice Catedra Sf. Ap. Petru; Sf. Margareta din Cortona, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 februarie
Este a 53-a zi a anului 2025. Au mai rămas 312 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 17 h 54 m. Luna răsare la 03 h 22 m și apune la 11 h 23 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 februarie 2025
Primirea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, de către președintele Franței, Emmanuel Macron, discursul lui Ilie Bolojan la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, reuniunea Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, prezidată de premierul Marcel Ciolacu, precum și marcarea
Săptămâna europeană 17-21 februarie 2025
Lideri ai unor state europene împreună cu oficiali ai Comisiei și Consiliului European au discutat într-o reuniune informală la invitația președintelui Franței Emmanuel Macron pe marginea situației din Ucraina și asupra aspectelor care vizează apărarea colectivă și arhitectura de securitate a Europei. Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state mem
UN SECOL DE ISTORIE: Lansarea primului număr al publicației The New Yorker (21 februarie)
La 21 februarie 1925 a fost lansată revista americană The New Yorker, potrivit Columbia Journalism Review (https://www.cjr.org/). Publicația a fost înființată de Harold Ross, unul dintre membrii fondatori ai grupului Algonquin Round Table, ce reunea scriitori, critici, actori, și de soția acestuia Jane G
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*'Ziua Solidarității Româno-Poloneze' este marcată în zilele de 21 februarie și 26 februarie 2025, de la ora 15.00, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), prin două tururi ghidate gratuite în expoziția 'România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Jozef Pilsudski și Familia Regală a României', o colabor
21 februarie - Ziua internațională a limbii materne (ONU)
Ziua internațională a limbii materne este marcată în fiecare an, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume. Proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, această zi a fost celebrată pentru prima dată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000. În acest s
CITATUL ZILEI
''Cumpătarea în toate lucrurile sufletului este lauda omului înțelept'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 februarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Timotei; Sf. Ier. Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei Greco-catolice Sf. cuv. Timotei; Sf. Eustațiu al Antiohiei Romano-catolice Sf. Petru Damian, ep. înv. Sfântul Cuvios Timotei este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 februarie
Este a 52-a zi a anului 2025. Au mai rămas 313 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 07 m și apune la 17 h 53 m. Luna răsare la 02 h 17 m și apune la 10 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Valea Vinales din Cuba
Valea Vinales este o depresiune carstică cu suprafața de 132 kilometri pătrați, formată în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, situată în provincia Pinar del Rio, în vestul Cubei. A fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1999, datorită frumuseții peisajelor, agriculturii tradiționale și culturii specifice regiunii, arată