Regele Mihai I, 100 de ani: Momente importante din viaţa suveranului (25 octombrie)
Mihai I, rege al României între 1927-1930 şi 1940-1947, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al principelui Carol şi al Elenei, principesă de Grecia.
La 20 iulie 1927, după moartea regelui Ferdinand (1914-1927), în condiţiile în care prinţul Carol renunţase la tronul ţării, Mihai I a devenit rege al României, înainte de a împlini vârsta de şase ani. Date fiind împrejurările, prerogativele demnităţii regale au fost asumate de o Regenţă (1927-1930), în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, potrivit "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008).
Portret al Regelui Mihai (1927-1930), realizat în anul 1927.
Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES
Regele Mihai împreună cu Regina Mamă Elena în vizită la Expoziţia internaţională de radio şi electricitate, în 1929. Realizat: 30 septembrie 1929.
Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES
Principele Mihai a urmat şcoala primară (din 1928) la Castelul Peleş din Sinaia, avându-l profesor pe Nicolae Sassu. După proclamarea sa ca rege, la 8 iunie 1930, Carol al II-lea, a organizat la Palat, o clasă specială, formată din copii ce proveneau din medii sociale diferite şi de etnii diferite, dar cu rezultate foarte bune la învăţătură, sub conducerea generalului Traian Grigorescu. Aici, au predat nume sonore, precum, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi. Mihai, căruia, după revenirea la tron a tatălui său, îi fusese acordat titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, a fost înscris onorific, la Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti, la Liceul militar "Nicolae Filipescu" de la Mănăstirea Dealu şi la Şcoala tehnică a Aeronauticii de la Mediaş. Şi-a susţinut Bacalaureatul la 27 iunie 1940. Pasionat de automobile şi mecanică, a făcut practică la Atelierele Ford câte două ore pe săptămână (începând din 1936), în paralel cu pregătirea militară în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) în cadrul Batalionului 1 vânători de munte, general de divizie (1940) şi mareşal al României (1941), conform "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Editura Meronia, 2011).
Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi. În 1932 a plecat în exil la Florenţa, se arată pe site-ul https://casamajestatiisale.ro/. A revenit în 1940, fiindu-i conferit titlul de Regina-mamă, de către generalul Ion Antonescu, şi a stat în România, alături de regele Mihai, până la 3 ianuarie 1948.
Mihai I, Mare Voievod de Alba Iulia, pe o navă militară-şcoală, la vârsta de 12 ani. Realizat: 20 iunie 1933.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Regele Carol al II-lea (1930-1940), Mihai I, Gheorghe Tătărescu (premier) şi alţi membri ai guvernului în vizită oficială la Chişinău. Realizat: 3 iunie 1935.
Foto: (c) ROMPRES / FOTO
Mihai I, Mare Voievod de Alba Iulia, la o serbare la Palatul Regal. Realizat: 6 decembrie 1936.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Mihai a revenit pe tron la 6 septembrie 1940, la vârsta de 19 ani, în condiţiile abdicării lui Carol al II-lea ca urmare a crizei politice determinate de pierderile teritoriale din vara aceluiaşi an şi a instaurării unui regim autoritar sub comanda generalului Ion Antonescu. Până la 23 august 1944, cât a durat regimul antonescian, regele Mihai a avut atribuţii mai mult simbolice, având reşedinţa la Sinaia, unde i se fixase un program de activitate care viza o pregătire intelectuală la nivel universitar. Preluarea de către Antonescu a celor mai importante prerogative regale, modul neprotocolar de comportare a generalului, ieşirile sale violente, excluderea sistematică a suveranului de la luarea deciziilor au creat de la început o stare de tensiune între Palat şi conducătorul statului, care s-au amplificat în anii următori. "Nu mă duceam în Bucureşti decât din raţiuni oficiale, atunci când mă convoca Antonescu. ŤConvocať, acesta este cuvântul potrivit", potrivit volumului "Mihai I" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", Editura Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004).
Excluderea regelui Mihai de la luarea oricărei decizii în ceea ce privea ţara sa, s-a reflectat şi în faptul că nu a fost anunţat nici despre intrarea României în război, alături de Germania, împotriva URSS, la 22 iunie 1941, sursa de informare constituind-o ştirile transmise de radio BBC. A fost de acord, la început, cu războiul, în vederea recuperării Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dar s-a împotrivit continuării războiului dincolo de Nistru. A făcut vizite pe front (9-10 iul. 1941 şi 30 iul.-3 aug. 1942), alături de generalul Antonescu, acordând decoraţii ostaşilor români. Treptat, regele Mihai I a devenit tot mai reticent faţă de continuarea războiului, mai ales după înfrângerile din iarna anilor 1942-1943. La rândul lor, liderii principalelor partide, Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu, au stabilit legături secrete cu suveranul şi cu regina-mamă, discutând despre eventualitatea ieşirii României din război. Şi-a dat avizul pentru negocierile diplomatice secrete desfăşurate de Barbu Ştirbei la Cairo (începând din martie 1944), în scopul încheierii armistiţiului cu Naţiunile Unite, notează lucrarea "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Editura Meronia, 2011).
Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) în inspecţie pe frontul din Basarabia. Realizat: 22 august 1941.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) decorează un drapel de luptă în cadrul unei festivităţi militare desfăşurate la Sibiu (cca. 1942-1943). Realizat: 30 aprilie 1942.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Regele Mihai l-a chemat pe Antonescu în audienţă la 23 august 1944, după, ce în urmă cu trei zile, Armata Roşie dezlănţuise o puternică ofensivă pe direcţia Iaşi-Chişinău, existând riscul transformării ţării în teatru de război şi ocupării ei de către sovietici. Mareşalul Ion Antonescu a refuzat semnarea armistiţiului, argumentând că România nu a primit nicio asigurare din partea aliaţilor occidentali că nu va fi lăsată în mâna sovieticilor. A urmat arestarea sa. În aceeaşi zi, începând cu ora 22.12, a fost transmisă, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: "din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite", potrivit volumului ''Mihai I" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", Editura Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004) şi lucrării "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008).
Întâlnire a regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947) cu presa la Palatul Elisabeta, în toamna anului 1944. Realizat: 29 septembrie 1944.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Parada militară şi defilarea muncitorilor, dedicate zilei de 9 Mai 1945 - Ziua Victoriei. La paradă au luat parte: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum şi reprezentanţi ai Naţiunilor Unite. Realizat: 10 mai 1945.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Monarhul român a fost decorat cu cele mai înalte distincţii de către URSS şi SUA: Ordinul Victoria (iulie 1945) şi respectiv, Legiunea de Merit în cel mai înalt grad (1947), fiindu-i astfel recunoscute meritele în scurtarea războiului şi în victoria Aliaţilor, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ceremonia decorării M.S. Regelui Mihai cu cel mai înalt ordin sovietic, ordinul Victoria, în iulie 1945. Distincţia i-a fost înmânată M.S. Regelui Mihai de către mareşalul URSS F.I. Tolbuhin. Realizat: 6 iulie 1945.
Foto: (c) ROMPRES / FOTO
Prevederile Convenţiei de Armistiţiu, semnată la 12/13 septembrie 1944, precum şi înţelegerile internaţionale între SUA, Marea Britanie şi URSS, care plasau România în sfera de influenţă sovietică, au făcut inevitabilă instaurarea comunismului în România şi înlăturarea monarhiei. Instalarea noului regim a fost marcată de numirea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, ca urmare a presiunilor exercitate de reprezentantul URSS în România, A.I. Vîşinski. Singura încercare de a stopa instituirea controlului comuniştilor asupra întregului stat a fost "greva regală" (aug.1945-ian. 1946), când Mihai I a refuzat să semneze decretele guvernului. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.
Regele Mihai I şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, la festivităţile prilejuite de retrocedarea bricului Mircea. Realizat: 26 mai 1946.
Foto: (c) RADOR
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) la deschiderea lucrărilor Parlamentului. Alături de rege se afla dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi membri ai guvernului. Realizat: 3 decembrie 1946.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
La 30 decembrie 1947, autorităţile comuniste l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, luând calea unui lung exil. La scurt timp, după ce suveranul român a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată, Consiliul de Miniştri a luat decizia (22 mai 1948) de a-i retrage cetăţenia română şi de a confisca bunurile Familiei Regale.
Sosirea în ţară după vizita la Londra, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Mamă Elena, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Au fost întâmpinaţi în gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza. Realizat: 21 decembrie 1947.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
În urma călătoriei în Marea Britanie, din noiembrie 1947, cu prilejul nunţii viitoarei regine Elisabeta a II-a, Mihai I a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regală a Danemarcei. Aflaţi în exil, cei doi s-au căsătorit, la 10 iunie 1948, la Atena. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I şi regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveţia. Regele Mihai a păstrat legătura cu românii aflaţi în exil şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.
Lansarea volumului "Nunta de Diamant" scris de principesa Margareta şi principele Radu, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la căsătoria regelui Mihai cu Ana de Bourbon Parma. Realizat: 12 iunie 2008.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/ ROMPRES/FOTO
În 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a ajuns în România, pentru prima oară, după 44 de ani. Vizita cu caracter privat, ce a avut loc în perioada 25-27 aprilie, a fost întreprinsă în urma invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna. Au mers, apoi, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş.
Sosirea pe aeroportul Otopeni a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), a reginei Ana şi a principelui Nicolae, într-o vizită prilejuită de Sfintele Sărbători de Paşti. Realizat: 26 aprilie 1992.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română. La 30 decembrie 1997, regele Mihai a susţinut un discurs în faţa reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti, în care a făcut o trecere în revistă a celor 50 de ani de exil. Totodată, a militat în anii 1997, 2002 şi 2006, pentru intrarea României în NATO şi UE, vizitând mai multe ţări europene, dar şi Statele Unite ale Americii.
Prelegere susţinută de MS regele Mihai I legată de aderarea României la Alianţa Nord Atlantică. Realizat: 15 noiembrie 2002.
Foto: (c) ROMULUS BOANCA/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României. În anii 2008, 2009, 2010 şi 2011, în ziua de 30 decembrie, regele a semnat documentele de înfiinţare a unor decoraţii regale - Decoraţia regală "Nihil Sine Deo" (instituită la 30 decembrie 2009), simbol al trăiniciei, continuităţii, tradiţiei şi legitimităţii istorice a Casei Regale, Medalia "Regele Mihai I pentru Loialitate" şi Crucea Casei Regale a României -, precum de reînfiinţare a Ordinului Coroana României şi de creare a Fundaţiei Colecţia Familiei Regale a României, potrivit https://casamajestatiisale.ro/.
În mai 2001, regele Mihai I s-a reîntors la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. De asemenea, în vara anului 2008, Castelul Peleş a reintrat oficial în posesia sa.
Regele Mihai I a fost ales membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007). I-au fost acordate, de-a lungul timpului, numeroase titluri onorifice, distincţii, medalii.
Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină din Timişoara, regelui Mihai I. Realizat: 13 octombrie 2006.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/ ROMPRES/FOTO
La 25 octombrie 2011, în ziua în care împlinea vârsta de 90 de ani, regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.
Majestatea Sa Regele Mihai I susţine un discurs în cadrul şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului, cu prilejul aniversării a 90 de ani de viaţă. Realizat: 25 octombrie 2011.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI// AGERPRES/ FOTO
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, care a presupus şi o intervenţie chirurgicală, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, principesa Margareta, Custodele Coroanei. La 6 noiembrie 2017, Casa Regală făcea un nou anunţ prin care informa că starea generală a regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei.
Regele Mihai I al României a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia. Suveranul român a revenit pentru ultima oară, în România, la 13 decembrie 2017, când sicriul cu trupul neînsufleţit a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde timp de câteva ore, numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe şi s-au recules la catafalcul regelui. În seara zilei de 13 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în Capitală şi depus la Palatul Regal, unde a fost vegheat de fetele sale, dar şi de reprezentanţi ai Caselor Regale europene iar mii de oamenii obişnuiţi i-au adus un ultim omagiu. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai I.
Slujba religioasă oficiată în prezenţa principesei Margareta, Custodele Coroanei Române, şi a membrilor Familiei Regale, a reprezentanţilor instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe şi ai Casei Majestăţii Sale, pe Aeroportul Otopeni, după aducerea în ţara a sicriului cu corpul neînsufleţit al regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947). Realizat: 13 decembrie 2017.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
În dimineaţa zilei de 16 decembrie, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I a fost aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal şi, apoi, a fost urcat pe un afet de tun (ora 11.15). Cortegiul funerar, la care au luat parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, s-a deplasat pe jos iar afetul de tun a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. Cortegiul funerar a mers pe traseul Piaţa Palatului Regal - Calea Victoriei - Splaiul Independenţei - Piaţa Unirii - Intrarea pe Dealul Mitropoliei.
Un vehicul militar operaţional transportă sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), pe un afet de tun, din Piaţa Palatului Regal către Catedrala Patriarhală. Realizat: 16 decembrie 2017.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
La Catedrala Patriarhală a avut loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeş, unde regele Mihai I a fost înmormântat la Catedrala arhiepiscopală şi regală din Curtea de Argeş. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, de Majestatea Sa Regele Mihai I. Realizat: 8 mai 2006.
Citiţi şi:
Regele Mihai I, 100 de ani : Revenirea în ţară după anii de exil
Regele Mihai I, 100 de ani: Abdicarea forţată şi anii de exil
Regele Mihai I, 100 de ani: Prima (1927-1930) şi a doua domnie (1940-1947)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului