În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh. Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma.

De la Londra, regele Mihai, principesa Ana de Bourbon-Parma şi mamele lor au mers câteva zile la Lausanne, prilej cu care regele Mihai a cerut-o în căsătorie pe principesă. (volumul "Nunta de diamant", RAO International Publishing Company, Grupul Editorial RAO, Bucureşti, 2008)

Sosirea de la Londra in ţară, a Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Mama, Elena, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Au fost întâmpinaţi în gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza.

Foto: (c)  AGERPRES FOTO/ARHIVA

 În prezenţa MS Regele Mihai I (stg.), a avut loc ceremonia investiturii Înalt Prea Sfinţitului Justinian (ctr.), Arhiepiscop al Iaşilor si Mitropolit al Moldovei, a Înalt Prea Sfintitului Firmilian (ctr. stg.) şi a Prea Sfinţitului Sebastian (dr.), Episcop al Maramureşului. În cadrul acestei solemnităţi, desfăşurată la Palatul Regal, MS Regele Mihai I a înmânat inalţilor Prelaţi carjele Arhiepiscopale.

Foto: (c)  AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Reveniţi în ţară în luna decembrie, regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă. Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o "problemă de familie". (volumul "Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă" - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces; Editura Libra, Bucureşti, 1995).

La 30 decembrie 1947, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a venit la palatul Elisabeta, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al CC al PCR. Regele Mihai I a fost silit, prin şantaj şi ameninţare (uciderea a cca. 1.000 de tineri, mulţi dintre ei studenţi arestaţi în cursul manifestărilor promonarhiste), de către cei doi oameni politici (care aveau asupra lor câte un pistol), să abdice, se arată în volumul "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003). După ce, în prealabil, palatul fusese înconjurat de unităţi ale Diviziei "Tudor Vladimirescu", formată în URSS, cei doi demnitari au dat regelui spre semnare actul de abdicare (fără a i se permite să facă vreo modificare), mai arată sursa menţionată. În aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată republică populară.

În volumul "Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă" - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces (Editura Libra, Bucureşti, 1995), regele Mihai I descrie astfel momentele din 30 decembrie 1947 de la Palatul Elisabeta: "Tonul discuţiei a urcat, s-a transformat într-o adevărată altercaţie verbală. Principalul meu argument a constat în faptul că demersul lor era anticonstituţional. Numai printr-o consultare populară se va putea hotărî o modificare a Constituţiei. (...) Pentru a câştiga timp, le-am cerut să citesc cu capul limpede actul pe care l-au redactat în numele meu. Părăsind încăperea, m-am retras într-un mic salon, la celălalt capăt al casei. Imediat, am pus mâna pe telefon pentru a-l chema pe mareşalul Curţii. Linia era tăiată...M-am reîntors în salonul mare şi i-am cerut lui Groza să îmi dea nişte explicaţii. Mi-a răspuns că trebuie să semnez pe loc, adăugând că, dacă refuz, va dispune să fie executaţi imediat o mie de studenţi care fuseseră arestaţi pentru că şi-au manifestat ataşamentul faţă de tron. Nu-mi puteam asuma riscul de a pune la îndoială cuvântul său. Nu-mi puteam asuma responsabilitatea de a trimite la moarte nişte tineri pentru a mă agăţa de tron - pentru cât timp încă? (...) Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită, eu nu puteam face absolut nimic. Constrâns şi forţat, am semnat actul meu de abdicare."

La 3 ianuarie 1948, regele Mihai I, însoţit de regina-mamă Elena şi de câteva persoane (mareşalul Curţii, secretarul particular al regelui, un aghiotant şi câţiva funcţionari de la Palat, conform cărţii "Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă"), a părăsit România cu un tren special, îndreptându-se spre Lausanne, în Elveţia.

În luna mai 1948, autorităţile comuniste de la Bucureşti au retras regelui Mihai şi tuturor membrilor Familiei Regale, printr-un decret, cetăţenia română.

Cocktail in foaierul Ateneului Roman organizat de Casa Regală pentru marcarea a 60 de ani de căsătorie a Regelui Mihai I cu Regina Ana. În imagine: Regele Mihai I, Regina Ana, Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei, Principesa Margareta şi Principele Radu de Hohenzollern-Veringen.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/ ROMPRES FOTO

Regele Mihai I al României s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma la 10 iunie 1948, în Palatul Regal de la Atena, în religia ortodoxă. În anul 1966, şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în cadrul unei ceremonii religioase catolice, potrivit site-ului www.familiaregala.ro. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).

Majestăţile Lor Regina Ana şi Regele Mihai I în balconul Castelului Peleş, cu ocazia întoarcerii oficiale pe proprietatea lor de drept - Domeniul Regal Sinaia.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/ ROMPRES/FOTO

Regele Mihai şi regina Ana aveau să înfrunte împreună greutăţile unui exil care a durat aproape cinci decenii. Prima locuinţă stabilă a cuplului regal a fost o căsuţă în suburbia "La Conversion" a oraşului Lausanne din Elveţia. Apoi s-au mutat în Anglia, între 1950 şi 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire. Începând cu anul 1956, şi până în 1976, regele Mihai şi regina Ana au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în "Vila Fantasia", între 1976 şi 2004 - în Vila Serena din satul Versoix, potrivit site-ului www.familiaregala.ro. Din 2004, cuplul regal a locuit la Aubonne, în Elveţia.

În primii ani de exil, regele Mihai şi regina Ana au întemeiat, în satul din Anglia unde se stabiliseră, o fermă agricolă. Din 1955, când a fost înfiinţată în Elveţia o filială a "Lear Inc." (cu sediul central în SUA) - o mică întreprindere care fabrica aparate de radio şi o staţiune service care se ocupa de întreţinerea şi repararea avioanelor particulare - , regele Mihai s-a angajat aici ca pilot de încercare. Apoi, împreună cu doi parteneri, a înfiinţat o mică întreprindere de electronică, care a funcţionat din 1958 până în 1966. Mai târziu, regele Mihai a lucrat ca agent de bursă la New York.

"Singurul meu contact cu România era radioul, BBC-ul sau Radio Europa Liberă. Şi mai puteam, de asemenea, conta pe unele persoane, străini, care transmiteau anumite informaţii în România. Era o cale indirectă, dar la urma urmelor era totuşi o cale!" spunea regele Mihai, în legătură cu perioada exilului, în volumul "Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă".

În perioada în care s-a aflat în exil, regele Mihai I a adresat, ani la rând, poporului român, cu prilejul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou, mesaje tradiţionale, radiodifuzate prin intermediul posturilor Radio Europa Liberă şi BBC.

Conferinţa de presă a M.S. Regele Mihai I, în urma intâlnirii cu reprezentanţii societăţii civile.

Foto: (c)  MARCELA MACSIM/AGERPRES ARHIVA

"(...) În cursul unei lungi şi dureroase istorii, poporul român a suferit, a răbdat, dar a învins. Căci nimeni nu a putut doborî voinţa sa de viaţă naţională şi nimeni nu a putut înfrânge vocaţia sa pentru libertate şi civilizaţie. El a rămas credincios datinilor şi idealurilor sale, prietenilor şi ocrotitorilor săi. Aşa va fi şi de acum înainte. (...) ", arăta regele Mihai I în Mesajul său către ţară, de Anul Nou 1951, potrivit volumului "Convorbiri cu Mihai I al României'" (Mircea Ciobanu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991).

Principesa Margareta, Regele Mihai şi Principele Radu au ieşit la balcon şi au salutat mulţimea venită la Palatul Elisabeta pentru evenimentul 'Porţi Deschise', în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea regelui Mihai I.

Foto: (c) ILIE BUMBAC / AGERPRES FOTO

Iar în Mesajul său către ţară de Anul Nou 1990, regele Mihai I spunea: "Români, eliberaţi acum de dictatură, să punem umărul cu toţii pentru a reface ţara din dezastrul moral şi material în care a adus-o regimul comunist. Trista experienţă, trăită aproape o jumătate de veac din pricina dictaturilor şi ideologiilor, să ne înveţe pe toţi că nimic nu e mai de preţ decât libertatea individuală şi democraţia care dă cuvântul tuturor, într-o ţară suverană şi independentă. Să jurăm cu toţii, pe zbuciumata noastră istorie, pe credinţa şi lupta strămoşilor noştri, pe conştiinţa noastră morală şi pe mormintele martirilor noştri din această jumătate de veac, că nu vom mai îngădui niciodată în ţara noastră dictatura şi extremismele (...)". AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Ceremonia plecării Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Mama, Elena, la Londra pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a, a Marii Britanii; pe aeroport sunt insoţiţi de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza.

Citiţi şi:

VIDEO Custodele Coroanei: Îmi reînnoiesc angajamentul faţă de români că farul călăuzitor al Regelui Mihai nu se va întuneca niciodată

MNAR: Spaţiile Istorice ale Palatului Regal - deschise luni, la 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I

Expoziţie cu imagini din arhiva fotografică AGERPRES, dedicată centenarului naşterii Regelui Mihai - la Palatul Elisabeta (GALERIE FOTO)

BNR va lansa în circuitul numismatic o emisiune cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României

Prahova: Statuia Regelui Mihai I în mărime naturală, dezvelită la Sinaia la o sută de ani de la naşterea suveranului

Regele Mihai I, 100 de ani: Momente importante din viaţa suveranului (25 octombrie)

Regele Mihai I, 100 de ani : Revenirea în ţară după anii de exil

Regele Mihai I, 100 de ani: Prima (1927-1930) şi a doua domnie (1940-1947)