În perioada 25-27 aprilie 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana au efectuat o vizită cu caracter particular în România, dând curs astfel invitaţiei primite din partea Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paşti la Mănăstirea Putna.

Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. Principalele momente ale vizitei regelui Mihai I - la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, pe parcursul căreia sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură, au fost reflectate pe larg de presa internă şi internaţională a vremii.

La 25 aprilie 1992, la Mănăstirea Putna, regele Mihai a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat imnul regal şi s-a scandat ''Trăiască regele'', ''Regele Mihai'', relata Agenţia Rompres (denumirea oficială de la acea dată a ANP AGERPRES, n. red.). În aceeaşi zi, peste 200 de reprezentanţi ai presei române şi străine, de la publicaţii, agenţii de presă sau posturi de radio şi televiziune, au asistat, în sala tronului domnesc de la Mănăstirea Putna, la conferinţa de presă a regelui Mihai I. În noaptea de sâmbătă spre duminică, regele Mihai, regina Ana, principesa Elena şi prinţul Nicolae au asistat la slujba Învierii.

Sosirea pe Aeroportul Otopeni a Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), a Reginei Ana şi a Principelui Nicolae, într-o vizită prilejuită de Sfintele Sărbători de Paşti (26 aprilie 1992).

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Duminică, 26 aprilie, regele Mihai a sosit în Bucureşti, unde, la ora 13.30, a participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe. La sosirea la biserică, a fost întâmpinat de miile de bucureşteni care ocupaseră zona kilometrului zero. După terminarea slujbei, regele Mihai a vorbit celor veniţi să-l salute, adresându-le mesajul ''Hristos a Înviat!''.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi regina Ana, în timpul vizitei la Bucureşti, (26 aprilie 1992).  

Foto: (c) MIHAI ALEXE/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

În Piaţa Romană, ''Majestăţile Lor au salutat cu emoţie manifestanţii entuziaşti care, din trotuar în trotuar şi infiltraţi masiv pe carosabil, au determinat maşinile din suita regală să înainteze ''la pas'' pe bulevardele Magheru şi Bălcescu. (...) O mare de oameni copleşiţi de fericire, pe tot parcursul spre Biserica Sfântu Gheorghe, kilometrul zero al ţării, unde maşina regală a ajuns încărcată cu flori!'' (...) În momentul în care Majestatea sa Regele Mihai a ieşit în pridvorul Bisericii, explozie de entuziasm! (...)'' ("România liberă" din 29 aprilie 1992).

Vizita Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), a Reginei Ana la mănăstirea Curtea de Argeş, în cadrul vizitei în România prilejuite de Sfintele Sărbători de Paşti (27 aprilie 1992).    

Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

În după-amiaza zilei de 26 aprilie, regele Mihai I a avut, în apartamentul regal de la Hotelul Continental, o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii, oameni de cultură, istorici, oameni de ştiinţă, studenţi, ziarişti, lideri de partide şi asociaţii. La 27 aprilie 1992, regele Mihai I a fost oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeş, fiind întâmpinat de o mulţime de aproximativ 30.000 de oameni, care purtau steguleţe tricolore şi portrete ale regelui. Episcopul Nifon Ploieşteanu a rostit câteva cuvinte de bun sosit. Apoi, regele Mihai I şi regina Ana au participat la o slujbă de pomenire a regilor Carol I şi Ferdinand I.

Plecarea din ţară a Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Ana, după efectuarea vizitei lor, prilejuită de Sfintele sărbători de Paşti (Aeroportul Otopeni, 27 aprilie 1992). 

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Plecarea din ţară a Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Ana, după efectuarea vizitei lor, prilejuită de Sfintele sărbători de Paşti (Aeroportul Otopeni, 27 aprilie 1992).

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română la 21 februarie 1997, în urma adoptării de către Guvernul României a hotărârii prin care se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948. Câteva zile mai târziu, la 28 februarie 1997, regele a revenit din exil, reprimind un paşaport românesc, potrivit volumului ''Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României'', de Nicolae N. Nicolescu (2011).

Încă de la început, regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană, contribuind la formarea unei imagini pozitive a ţării noastre în rândurile monarhiilor europene. Astfel, în perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid. Vizitele, pe lângă întâlnirea cu şeful statului, de regulă, au cuprins o recepţie la ambasada României, întâlniri cu guvernul sau parlamentul, un discurs al regelui la o instituţie militară şi un interviu al regelui într-un ziar de mare tiraj, consemnează volumul ''Nunta de Diamant. Regele Mihai şi Regina Ana împlinesc la 10 iunie 2008, şaizeci de ani de căsnicie'' (Ed. Rao, 2008).

La Castelul de la Savârşin, Regele Mihai I a fost felicitat de peste 100 de persoane, cu ocazia aniversării a 85 de ani, Arad, 15 octombrie 2006. 

Foto: (c) IOAN WEISL/ROMPRES FOTO

Începând cu data de 18 mai 2001, regele Mihai şi regina Ana au efectuat, timp de trei săptămâni, o vizită în România, la invitaţia preşedintelui în exerciţiu, Ion Iliescu. Cu acest prilej, au vizitat Galeria de Artă Românească Modernă, redeschisă în Palatul Regal, şi au participat totodată la un dineu organizat la Palatul Cotroceni (21 mai 2001), realizându-se astfel o ''reconciliere istorică'', menţionează aceeaşi sursă amintită mai sus. În acelaşi an, regelui Mihai I i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra castelului din satul Săvârşin, judeţul Arad, şi de folosinţă, pe durata vieţii, a Palatului Elisabeta din Bucureşti, la care au drept de folosinţă şi principele Radu şi principesa Margareta. Mutarea cuplului regal în ţară a avut loc la 18 mai, la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin, potrivit www.familiaregala.ro.

În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.

La 3 mai 2005, regele Mihai a plecat spre Bratislava şi Praga, dorind să refacă un drum înapoi în istorie, pe traseul urmat de Armata Română, în urmă cu 60 de ani. Pe acest parcurs, a depus coroane de flori la marile monumente ridicate în memoria bravilor ostaşi români căzuţi în luptele din 1945. Cu acest prilej, regele Mihai I, unicul supravieţuitor dintre şefii de stat implicaţi în evenimentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost decorat, la 9 mai 2005, de preşedintele Vladimir Putin, cu medalia ''60 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei''.

La Castelul de la Savârşin, Regele Mihai I a fost felicitat de peste 100 de persoane, cu ocazia aniversării a 85 de ani, Arad, 15 octombrie 2006. 

Foto: (c) IOAN WEISL/ROMPRES FOTO

La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României. Intitulat "Normele fundamentale ale Familiei Regale a României", noul Statut Dinastic prevedea că moştenitorul Şefiei Casei Regale a României este "Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României şi Principesă de Hohenzollern". Regele Mihai stipula în document că Principesa Margareta "va fi de acum înainte şi va rămâne după decesul meu Custode al Coroanei României". Regele a modificat astfel statutul dinastic, eliminând legea salică prin care moştenitorii la tron pot fi doar pe linie masculină (o tradiţie statuată prin Articolul 83 al Constituţiei din 1866, care preciza că "în lipsă de descendenţi în linie bărbătească ai Regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora").

La 10 iunie 2008, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la căsătorie, regele Mihai I şi regina Ana au sărbătorit ''Nunta de Diamant'', marcată mai întâi de un concert extraordinar la Ateneul Român, în prezenţa a 700 de invitaţi. A doua zi, principesa Margareta şi principele Radu au lansat, la Muzeul Naţional de Istorie, albumul ''Nunta de Diamant'', dedicat regelui Mihai I şi reginei Ana. În cea de-a treia zi, a avut loc, la Castelul Peleş, o petrecere privată, printre cei 1.000 de invitaţi aflându-se regina Sofia a Spaniei, regele Simeon şi regina Margareta ai Bulgariei, regele Constantin şi regina Ana Maria ai Greciei, principele Alexandru al II-lea şi principesa Ecaterina ai Serbiei, principele Lorenz al Belgiei ş.a.

Regele Mihai I la ceremonia desfăşurată la Palatul Elisabeta din Bucureşti, în cadrul căreia le-a conferit Decoraţia Regală 'Nihil Sine Deo', pentru merite deosebite aduse sportului romanesc, Iolandei Balas-Soter, lui Ivan Patzaichin şi Cristian Ţopescu, (13 septembrie 2010).

Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO

Din momentul redobândirii Castelului de la Săvârşin, regele Mihai I şi regina Ana au petrecut aici, în fiecare an, atât Sfintele Sărbători de Paşti, cât şi Sărbătorile de Iarnă, când, potrivit obiceiului, regele Mihai era colindat de numeroase grupuri de colindători, primindu-i, totodată, pe toţi cei care doreau să-i adreseze urări cu prilejul Crăciunului. De asemenea, la Palatul Elisabeta din Bucureşti, au fost organizate numeroase evenimente şi ceremonii, cu prilejul aniversării zilei de naştere a regelui Mihai (25 octombrie), precum şi de Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, ziua de nume a regelui Mihai (8 noiembrie).

Majestatea Sa Regele Mihai I a susţinut un discurs cu prilejul aniversării a 90 de ani de viaţă, în cadrul sedinţei Solemne Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, Bucureşti, 25 octombrie 2011.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

La 25 octombrie 2011, zi în care împlinea 90 de ani, Regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României, din care redăm un fragment: ''Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi. Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!''.

Regele Mihai salută mulţimea venită la Palatul Elisabeta pentru evenimentul 'Porţi Deschise', Bucureşti, 19 noiembrie 2014. 

Foto: (c)  ILIE BUMBAC/AGERPRES FOTO

De-a lungul timpului, regelui Mihai I, membru de onoare al Academiei Române (din 19 decembrie 2007), i-au fost acordate titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009) şi cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

De asemenea, regele Mihai I a primit premiul ''Hanno R. Ellenborgen'', acordat de Prague Society pentru contribuţia sa la dezvoltarea cooperării internaţionale (10 mai 2007), medalia "Dr. Alexandru Şafran", din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (13 octombrie 2010), distincţia "The Freedom of the City of London" din partea Guild of Freemen of the City of London, pentru că a scurtat "cu cel puţin şase luni" cel de-Al Doilea Război Mondial, salvând mii de vieţi (10 mai 2011). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Irina Andreea Cristea; redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Sosirea pe Aeroportul Otopeni a Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), a Reginei Ana şi a Principelui Nicolae, într-o vizită prilejuită de Sfintele Sărbători de Paşti (26 aprilie 1992).

Citiţi şi:

VIDEO Custodele Coroanei: Îmi reînnoiesc angajamentul faţă de români că farul călăuzitor al Regelui Mihai nu se va întuneca niciodată

MNAR: Spaţiile Istorice ale Palatului Regal - deschise luni, la 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I

Expoziţie cu imagini din arhiva fotografică AGERPRES, dedicată centenarului naşterii Regelui Mihai - la Palatul Elisabeta (GALERIE FOTO)

BNR va lansa în circuitul numismatic o emisiune cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României

Prahova: Statuia Regelui Mihai I în mărime naturală, dezvelită la Sinaia la o sută de ani de la naşterea suveranului

Regele Mihai I, 100 de ani: Momente importante din viaţa suveranului (25 octombrie)

Regele Mihai I, 100 de ani: Abdicarea forţată şi anii de exil

Regele Mihai I, 100 de ani: Prima (1927-1930) şi a doua domnie (1940-1947)