Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Britanii și stră-strănepoata țarului Nicolae I al Rusiei, se arată pe site-ul https://casamajestatiisale.ro/.

L-a cunoscut pe prințul Carol în 1920, cu ocazia tratativelor privind căsătoria fratelui său George, prințul moștenitor al Greciei, cu principesa Elisabeta de România, sora lui Carol. S-a creat astfel perspectiva unei a doua alianțe matrimoniale între cele două Case Regale, cea română sperând să stabilizeze un moștenitor incontrolabil (relația scandaloasă a lui Carol cu Ioan Lambrino), iar cea greacă să-și refacă o parte din prestigiul spulberat de eșecurile politice.

Regele Mihai I şi Regina-mamă Elena, la festivităţile prilejuite de marcarea zilei naţionale a României, 10 mai, din perioada 1866-1947 (Bucureşti, 10 mai 1946).

Foto (c): Arhiva istorică AGERPRES

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, pe 10 martie 1921, cu principele moștenitor Carol, iar la 25 octombrie 1921, la Castelul Foișor din Sinaia, se năștea viitorul rege Mihai I (1927-1930, sub Regență, fiind minor; 1940-1947), unicul copil al cuplului. Mariajul s-a destrămat rapid, în contextul unei noi relații amoroase (Elena Lupescu) a lui Carol. Lipsită de aderență la societatea românească și înstrăinată în interiorul Casei Regale, principesa Elena și-a îndreptat atenția spre copilul său și familia sa greacă. Trăia izolată și călătorea mult pentru a-și întâlni rudele sau pe care le aducea la ea. În țară era permanent însoțită de surorile ei Irina și Ecaterina, iar după moartea regelui Constantin, și de mama sa, regina Sofia. Importanța sa a mai crescut după ce actul din 4 ianuarie 1926 trecea lui Mihai, succesiunea la tron, mai notează lucrarea 'Dicționar biografic de istorie a României' (Editura Meronia, 2008).

Regele Ferdinand a murit pe 20 iulie 1927, la Castelul Pelișor, și, ca urmare a faptului că principele Carol renunțase la statutul de principe moștenitor, a doua zi, principele Mihai, în vârstă de cinci ani, a fost proclamat rege. La ceremonia de la Parlament, din Dealul Mitropoliei, principele Mihai a fost însoțit de mama sa Elena. Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria și încercând să șteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. La inițiativa lui Carol, Regența a acționat pentru anularea căsătoriei, divorțul având loc pe 21 iunie 1928.

Regina mama Elena participă la parada militară prilejuită de sărbătoarea Naţionala a României (1866-1947), Bucureşti, 10 mai 1946.

Foto (c): Arhiva istorică AGERPRES

Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung șir de umilințe, șicane și nedreptăți. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia și locuia la Palat împreună cu tatăl său și Elena Lupescu. Putea să-și vadă mama de două ori pe an, câte trei săptămâni, o dată vara, altă dată de Sărbătorile de Crăciun.

În baza unui acord încheiat în 1932, cu Iuliu Maniu, în calitate de prim-ministru, principesa Elena beneficia de o listă civilă și urma a se stabili în străinătate. A plecat în exil la Florența, unde cumpărase o casă pe care a numit-o 'Vila Sparta'.

A revenit în țară în 1940, după abdicarea lui Carol al II-lea și proclamarea lui Mihai ca rege. 'A stat în România, alături de regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948. Mai ales după 1945, a trecut printr-una dintre cele mai grele și mai neplăcute situații pe care cineva și le-ar putea imagina. Regina-mamă a fost un suport moral de neînlocuit pentru Suveranul în vârstă de nouăsprezece ani, sfătuindu-l, încurajându-l și, în special, înțelegându-l în fiecare clipă', conform site-ului https://casamajestatiisale.ro/.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, 'la salvarea multor evrei au contribuit oameni simpli, intelectuali, precum și personalități politice. Un rol important în această acțiune a revenit Reginei-mamă Elena', se subliniază în lucrarea 'Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I' (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, București, 2011). 'Implicarea sa în salvarea atâtor vieți ale unor oameni de credință iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de 'Drept între popoare' ' (https://casamajestatiisale.ro/).

Regina-mamă Elena a fost colonel onorific, conducând Regimentul 9 Roșiori, încă de pe vremea când era principesă, în anii '20. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, unitatea militară s-a numit 'Regimentul 9 Roșiori Regina Elena'.

Palatul Elisabeta și Castelul Săvârșin poartă amprenta reginei-mamă Elena, atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere estetic. Dintre ele, Castelul Săvârșin se dovedește a fi creația exclusivă a reginei.

În 1943, regele Mihai I a cumpărat proprietatea, iar sub directa supraveghere a mamei sale, castelul a fost supus unor lucrări de reparații și modernizare între anii 1943-1945. În decembrie 1947, Castelul Săvârșin a fost confiscat de regimul comunist, în 2001, revenind proprietarilor de drept.

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu Regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitația regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu prințul Philip, duce de Edinburgh. Cu acest prilej, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma, pe care a cerut-o în căsătorie câteva zile mai târziu, pe când se aflau la Lausanne.

Mihai I și mama sa au revenit în țară în luna decembrie. La 30 decembrie 1947, la palatul de pe Șoseaua Kiseleff, regele Mihai I a fost silit, prin șantaj și amenințare, de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, și dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, să abdice. 'După ce au ieșit din odaie (Groza și Gheorghiu-Dej, n.n.) mama s-a uitat la mine și am văzut că-i dau lacrimile. În fața străinilor știa atât de bine să-și ascundă sentimentele. Atunci când am văzut-o cu lacrimi pe obraz eu însumi am fost surprins. Era pentru a cincea oară când trebuia să ia drumul pribegiei. Din țara unde se născuse, Grecia, fusese de câteva ori nevoită să plece în exil împreună cu tatăl ei, regele Constantin. Plecase din România o dată, în urma conflictului cu tatăl meu. Acum trebuia să mă urmeze pe mine.' ('Convorbiri cu Mihai I al României', autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, București, 1991).

Custodele Coroanei Române, Margareta (ctr. stg.), alături de Principele Radu (dr.) şi de principesele Maria (ctr. dr.) şi Sofia (stg.), participă la ceremonialul funerar al Reginei-mamă Elena, ale cărei oseminte au fost repatriate cu o aeronavă a Forţelor Aeriene Române, eveniment organizat la Palatul Elisabeta, Bucureşti, 18 octombrie 2019.

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

În 1948, Regina-mamă a început ultimul și cel mai lung exil din viața ei. A plecat din nou la Vila Sparta și i-a ajutat pe regele Mihai și pe tânăra lui familie. A fost mentorul spiritual al primei sale nepoate, Margareta.

A locuit în casa din Florența până în 1980, apoi s-a mutat la Lausanne, unde a și murit la 28 noiembrie 1982. A fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Osemintele sale au fost repatriate la 18 octombrie 2019. Sicriul a fost depus, mai întâi, în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta din București, și, apoi, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș. A doua zi a avut loc ceremonia de reînhumare la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Sursa foto din dechidere: www.basilica.ro