Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000).

Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de la zeița romană Maia, al cărei nume derivă din rădăcina 'mag' și care indică creștere sau înmulțire. În prima zi a lunii mai, în perioada anului în care recoltele creșteau, zeița a primit un sacrificiu oferit de preoții zeului Volcanalis (zeul focului, al vulcanilor și deșertului, al prelucrării metalelor și forjei), fiind inclusă în cărțile acestora, alături de alte zeități cărora li se înălțau rugăciuni.

În vechiul Calendar roman, luna mai era a treia lună a anului și era considerată o lună ghinionistă pentru căsătorie cu toate că începea cu una dintre cele mai vesele sărbători - Jocurile Florei (Floralia). Mijlocul lunii era dedicat împăcării spiritelor (Lemuria), fiind organizate ceremonii de purificare. Potrivit calendarelor rustice, culturile trebuiau plivite, oile tunse, lâna spălată, boii tineri domesticiți și lanurile de porumb purificate; sacrificii trebuiau aduse lui Mercur și Florei, în timp ce Apollo era protectorul lunii. Pe de altă parte, luna mai era o perioadă de creștere, iar romanii considerau că o atitudine mai precaută, și nu atât de veselă, față de lumea spiritelor, ar avea ca rezultat asigurarea unei recolte bune, notează lucrarea 'Festivals and Ceremonies of the Roman Republic' (1981, H.H. Scullard).

Luna Mai are 31 de zile; ziua are 14 ore iar noaptea 10 ore.

Soarele - Luna

La începutul lunii mai, Soarele răsare la ora 6 h 07 m și apune la ora 20 h 20 m, iar, la sfârșitul lunii, răsare la ora 5 h 35 m și apune la ora 20 h 52 m, notează https://astro-urseanu.ro/.

Luna are o mișcare de rotație în jurul Pământului pe o orbită aproape circulară, cu perioada de 27,3 zile - perioada siderală - în care Luna se întoarce în aceeași poziție, în raport cu stelele. Din cauza unghiului sub care se vede regiunea selenară iluminată de Soare, Luna prezintă diferite faze (procente diferite de iluminare a discului Lunii), care pentru a fi explicate se iau în considerare orientarea a trei corpuri cerești: Soarele (singura sursă de lumina), Pământul și Luna. Fazele Lunii au următoarele denumiri: Luna Nouă, Primul Pătrar, Luna Plină, Ultimul Pătrar. Fazele Lunii se repetă la 29,5 zile - perioada sinodică (lunație). Cea mai înaintată vârstă a Lunii este de 29,5 zile. În momentul când Luna a atins 29,5 zile se produce iar faza de Lună Nouă.

Fazele Lunii: Lună Plină - 1 mai, la 20 h 23 m; Ultimul Pătrar - 10 mai, la 00 h 10 m; Lună Nouă - 16 mai, la 23 h 01 m; Primul Pătrar - 23 mai, la 14 h 11 m; Lună Plină - 31 mai, la 11 h 45 m, potrivit site-ului Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu'' - https://astro-urseanu.ro/.

Curentul de meteori eta-Aquaride are maximul în data de 5 sau 6 mai și poate fi observat în condiții bune, fiind destul de cald afară, noaptea. În timpul maximului se văd între 40 și 85 de meteori pe oră, meteorii eta-Aquaride fiind cunoscuți pentru viteza lor, atingând 65,4 kilometri pe secundă în atmosfera Pământului. Acești meteori sunt interesanți pentru că provin din celebra cometă Halley, care are nevoie de 76 de ani pentru a înconjura o singură dată Soarele. Cometa Halley a fost văzută ultima dată în 1986, de observatori ocazionali. Cometa Halley nu va mai intra în sistemul solar interior până în 2061.

Luna Mai în tradiția populară

Luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) și exuberanța vegetației (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor. Zicala populară ''Mai e Rai'' caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitații abundente, lipsite de grindină și piatră. Bujorul, floarea națională, înflorește în această lună. Este, totodată, luna fructelor și legumelor din abundență: căpșuni, cireșe, sparanghel, spanac, salată verde, ridichi și lobodă.

Ziua de 1 mai, în calendarul sărbătorilor populare, este dedicată zeului vegetației, protector al vitelor, cailor, câmpiilor semănate, viilor și livezilor, fiind cunoscută și sub numele de Arminden, în Transilvania, Banat, Bucovina și Moldova, sau Sângiorz, în Muntenia și Oltenia, unde este sărbătorit pe 23 aprilie. Obiceiurile specifice acestei zile sunt: împodobirea cu ramuri verzi a stâlpilor porților și caselor, a intrărilor în adăposturile vitelor și în alte anexe gospodărești pentru protecția oamenilor și animalelor de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice; organizarea de petreceri la iarbă verde, la pădure, la vii și livezi unde se mănâncă miel fript și se bea vin roșu cu pelin, pentru schimbarea sângelui și apărarea oamenilor și vitelor de boli; tăvălirea prin iarbă, spălarea pe mâini și pe față cu rouă, potrivit volumului 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000).

În 2026, în luna mai au loc două mari sărbători religioase, având în vedere că în acest an Paștele a fost sărbătorit pe 12 aprilie. Pe 21 mai, în aceeași zi a Sfinților Împărați Constantin și Elena, este sărbătorită Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) iar în ziua de 31 mai, duminică, este prăznuită Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile sau Cincizecimea). Sâmbătă, pe 30 mai sunt Moșii de vară (Sâmbăta morților), zi de pomenire a celor adormiți, când se dau de pomană vase din lemn sau din lut, cumpărate de la Târgurile Moșilor, în sudul țării, pline cu vin, apă, lapte, cu mâncare gătită, pâine, flori și lumânări aprinse.

În ziua de 21 mai, potrivit calendarului popular, întâlnim o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările își învață puii să zboare. Ținând seama că o nouă generație amenința recoltele, era interzis să se muncească în această zi. Prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi, se usucă, notează https://azm.gov.ro/.

În Duminica Rusaliilor, frunze de nuc sau de tei sunt aduse de credincioși la biserică, spre a fi sfințite. Ele semnifică 'limbile ca de foc' care s-au pogorât peste Apostoli. Frunzele se iau acasă și se așează la icoane și la uși. În popor se crede că frunzele și ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină și de duhurile cele rele, potrivit https://www.crestinortodox.ro/.

În mitologia populară, Rusaliile sunt niște spirite rele (iele), care stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli și necazuri. Îmbrăcate în alb, ele dansează și caută locuri neumblate, care rămân în urma dansului lor, arse și neroditoare. Pentru a fi feriți de ele, oamenii pun în casă pelin și usturoi.

'Jocul călușarilor' este un obicei popular legat tot de Rusalii. Ceremonialul cuprinde practici și formule magice, dansuri și acte rituale executate de o ceată formată din cei mai buni dansatori ai satului, strict ierarhizată, în număr de 13 călușari: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Călușari de rând. Conform tradiției, grupurile de Călușari, despre care se credea că sunt înzestrate cu puteri magice, mergeau din casă în casă, promițând sătenilor sănătate și prosperitate. Ielele sau Rusaliile erau alungate prin amenințarea cu diferite arme (bețe, săbii, arcuri cu săgeți), prin scenete războinice, prin plante vrăjite (pelin, usturoi), prin dansurile călușarilor ce imită mersul la trap sau la galop al cailor, prin zgomotele produse de zurgălăi și clopoței. (sursa: 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român', Ion Ghinoiu, 2000) AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciure, editor online: Alexandru Cojocarul)