O PERSONALITATE PE ZI: Poetul George Coşbuc
George Coşbuc, poet şi traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveştile spuse de mama sa şi de alţi oameni de la ţară şi a învăţat să citească încă de la vârsta de cinci ani.
În aceste locuri s-a îndrăgostit nu numai de literatură, ci şi de folclorul românesc şi şi-a găsit inspiraţia pentru cele mai cunoscute poezii ale sale: ''Nunta Zamfirei'', ''Mama'', ''Numai una'', ''Trei, Doamne, şi toţi trei'', ''El Zorab'', ''Duşmancele'', ''Noi vrem pământ!'', ''Iarna pe uliţă'' sau ''La oglindă''.
A urmat liceul la Năsăud (1876-1884), unde s-a familiarizat cu literaturile clasice, precum şi cu limba germană. A început să se manifeste ca poet şi traducător în cadrul Societăţii de lectură ''Virtus Romana Rediviva'', al cărei membru extraordinar şi preşedinte a devenit, conform dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (2003) şi ''Dicţionarului scriitorilor români'' (Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995).
A publicat poezii şi traduceri (1882-1883) în revista liceului, ''Muza someşeană'', iar în 1884, s-a înscris la Facultatea de Filosofie şi Literatură a Universităţii din Cluj, unde a frecventat cursurile de teoria şi istoria retoricii la greci şi romani, sintaxa greacă, istoria literaturii latine, istoria vechilor greci. În acelaşi an a devenit membru în comitetul Societăţii ''Iulia'' a studenţilor români.
La îndemnul scriitorului Ioan Slavici, a început colaborarea la revista ''Tribuna'' din Sibiu, al cărei redactor a devenit în 1887. Aici a avut loc şi adevăratul său debut, cu poezia ''Filosofii şi plugarii''. În paginile acestei reviste a publicat, între anii 1888-1889, ''Nunta Zamfirei'', ''Rada'', ''Mânioasă'', ''Fata morarului'', ''Crăiasa zânelor'', ''Numai una''.
În 1889 s-a stabilit la Bucureşti. A fost funcţionar la Ministerul Cultelor (1890-1893), şef al Biroului administrativ şi de corespondenţă al Casei Şcoalelor (1902), dedicându-se muncii de ridicare culturală a satului. A făcut călătorii în scopul îndrumării învăţătorilor, a selecţionat cărţi pentru bibliotecile rurale, iar după numirea sa, în 1907, ca şef al Biroului de activităţi extraşcolare, a îndrumat şi organizat conferinţe săteşti.
Coşbuc a desfăşurat şi o intensă activitate publicistică. A editat, împreună cu Ioan Slavici şi I.L. Caragiale, revista ''Vatra'' (1894), în paginile căreia a publicat ''Doina'', ''Noi vrem pământ'', ''In opressores'', ''Dragoste învrăjbită'', ''Paşa Hassan'', ''Scara'', ''Iarna pe uliţă'', ''Lupta vieţii'' ş.a. De asemenea, a editat ''Semănătorul'' (1901), împreună cu Al. Vlahuţă, şi ''Viaţa literară'' (1906).
A colaborat la numeroase publicaţii ale vremii, între care: ''Albina'', ''Convorbiri literare'', ''Epoca literară'', ''Flacăra'', ''Foaia ilustrată'', ''Povestea vorbei'', ''Românul'', ''Vieaţa''. A publicat şi studii referitoare la însemnătatea estetică şi poetică a creaţiei populare: ''Elementele literaturii poporale'' (1900), ''Legendele mănăstirilor noastre'' (1902), ''Ghicitorile poporale'' (1903), ''Naşterea proverbilor'' (1903), ''Baladele poporale'' (1903). Totodată, a tradus câteva capodopere ale literaturii universale: ''Odiseea'' de Homer, ''Eneida'' de Vergiliu, ''Divina Comedie'' de Dante, precum şi ''Sakuntala'' de Kalidasa.
Versurile şi proza scrise de-a lungul vremii au fost reunite în volumele ''Balade şi idile'' (1893), ''Fire de tort'' (1896), ''Povestea unei coroane de oţel'' (1899), ''Ziarul unui pierde-vară'' (1902), ''Dintr-ale neamului românesc'' (1903), ''Cântece de vitejie'' (1904).
A fost ales membru corespondent (1 aprilie 1900), apoi membru titular (la 20 mai 1916) al Academiei Române.
A murit la Bucureşti, la 9 mai 1918, la vârsta de 51 de ani. Satul natal Horodu, îi poartă numele şi găzduieşte Casa Memorială "George Coşbuc", leagănul copilăriei poetului, una dintre cele mai vechi clădiri din spaţiul Ţării Năsăudului, potrivit www.casememoriale.ro şi www.complexulmuzealbn.ro. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.complexulmuzealbn.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)