ATUNCI ŞI ACUM: Clădirea fostului Teatru Giuleşti, astăzi Opera Comică pentru Copii
Clădirea fostului Teatru Giuleşti, astăzi Opera Comică pentru Copii, se află pe Calea Giuleşti nr.16, o arteră ce străbate întreg cartierul cu acelaşi nume.
În imediata vecinătate a acestei clădiri se află Podul Grant, Colegiul Tehnic "Dinicu Golescu" şi, cel mai important, fostul stadion "Valentin Stănescu", un simbol al acestui cartier bucureştean, în prezent Rapid Arena. De o parte şi de alta a clădirii se află două statui - "Muncitori" - care aparţin sculptorului Ion Jalea (1887-1983) şi se află pe lista monumentelor istorice din Bucureşti (B-III-m-B-19988), potrivit http://www.primarie6.ro/.
.jpg)
Foto 1 - Clădirea Teatrului Giuleşti (în prezent Opera Comică pentru Copii) şi una dintre statuile "Muncitori", opera sculptorului Ion Jalea, 1998/MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Opera Comică pentru Copii, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Clădirea a fost ridicată între anii 1927 şi 1929, fiind unul dintre primele proiecte ale arhitectului Horia Creangă (n. 1 aug. 1893, Bucureşti - m.1 aug. 1943, Viena). Considerat unul dintre liderii arhitecturii moderniste din România, cele aproximativ 70 de proiecte ale lui Horia Creangă, realizate între 1927-1930 şi 1930-1943, abordează o mare varietate de programe de arhitectură, de la locuinţe individuale la imobile de raport, magazine, stadioane, hale alimentare, hoteluri, pavilioane de expoziţii, cinematografe, şcoli sau birouri. Cele două caracteristici majore constante ale operei arhitectului Creangă sunt simplitatea şi orizontalitatea. Reprezentative pentru stilul său modernist sunt: imobilul ARO aflat pe Bd. Magheru (clădirea în care se află fostul Cinema Patria), Halele Centrale Obor, restaurantul "Pescăruş" din Parcul Herăstrău; amfiteatrul Şcolii Centrale de fete (în prezent, Teatrul Bulandra, sala Grădina Icoanei); Grup Şcolar (Str. Maior Coravu, Bucureşti; hotelurile Aro Palace şi Aro Sport din Braşov; numeroase reşedinţe private (Imobilul Anton Davidoglu, Bulevardul Dacia); construcţii industriale de mari dimensiuni, respectiv uzinele Malaxa, potrivit http://www.e-architecture.ro/.
Foto 1 - Clădirea Teatrului Giuleşti, în prezent Opera Comică pentru Copii, 1998/MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Opera Comică pentru Copii, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Primul teatru care a activat în această clădire a fost Teatrul "Muncitoresc C.F.R.", care şi-a început activitatea în septembrie 1946. Şi-a schimbat ulterior numele în Teatrul Giuleşti şi s-a mutat, în 1974, în celebra clădire de pe Calea Victoriei - Complexul Comedia-Majestic. În 1990, a căpătat denumirea Teatrul Odeon.
Timp de 36 de ani (1954-1990), directoarea acestui teatru a fost Elena Deleanu, iar actorul Ştefan Bănică a făcut parte din trupa Teatrului Giuleşti, fiind considerat vedeta cartierului. Totodată, Elena Deleanu a fost cea care a făcut toate demersurile pentru a obţine o a doua sală pentru Teatrul Giuleşti, în centru, respectiv Sala Majestic, aminteşte https://www.radioromaniacultural.ro/.
Criticul Miruna Runcan, secretar literar al teatrului între 1991 şi 1994, autoare a volumului aniversar "Odeon 70. Aventura istoric-omagială", consemnează faptul că "Teatrul Giuleşti a fost atunci vârf de lance al reteatralizării, pentru că doi dintre tinerii regizori foarte vocali şi foarte bine instrumentaţi estetic lucrau acolo. Este vorba despre Lucian Giurchescu şi Horea Popescu. Apoi, vine un moment, în jurul anilor '70, o perioadă foarte substanţială pentru întregul teatru românesc, dar care, pentru Giuleşti, a fost epoca Dinu Cernescu". (https://www.radioromaniacultural.ro/)
Foto 1 - Clădirea Teatrului Giuleşti (în prezent Opera Comică pentru Copii) şi una dintre statuile "Muncitori", opera sculptorului Ion Jalea, 1998/MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Opera Comică pentru Copii, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Opera Comică pentru Copii (OCC), care îşi avea sediul în Palatul Naţional al Copiilor, a primit în 2009, de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, clădirea fostului Teatru Giuleşti, potrivit https://jurnalul.ro/. În spaţiile imobilului din Calea Giuleşti nr.16 au funcţionat, până în 2017, atelierele de mecanică, tâmplărie, croitorie, tapiţerie, pictură, magazinul de materiale, garajul şi erau depozitate mare parte din decoruri şi sutele de costume aparţinând Teatrului Odeon.
În prezent, Opera Comică pentru Copii găzduieşte trei săli de spectacole: Sala Mare, cu o capacitate de 424 de locuri, Salonul Mozart, cu 90 de locuri, şi Sala UnderGrant, cu 120 de locuri, potrivit https://www.operacomica.ro/locatie/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.
FRAGMENT DE ISTORIE: Armata sovietică începe ofensiva asupra Berlinului (16 aprilie 1945)
Bătălia pentru Berlin, denumită 'Operațiunea ofensivă strategică Berlin' de către Uniunea Sovietică, a fost una dintre ultimele și cele mai importante și grele bătălii din Europa, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 16 aprilie 1945, forțele sovietice au atacat din nord, est și sud, ocupând, în zilele următoare, întregul oraș. Forțe
Cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural
În ziua de 16 aprilie 2025, este programată cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural. Evenimentul este prezentat de actorul Denis Hanganu, are loc la Sala Radio și începe la ora 19.00, potrivit radioromaniacultural.ro. Cu acest prilej, personalități a că
CITATUL ZILEI
'Fericirea personală a noastră depinde întotdeauna de fericirea generală. Tot așa și mântuirea noastră depinde totdeauna de raportul dintre noi și semenii noștri, de cât de bine le-am făcut, câtă dragoste le-am arătat.' - Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre În
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2025. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 24 h 00 m și apune la 07 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)