Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a inițiat, în perioada 24 martie - 4 aprilie 2025, o serie de vizite în penitenciarele din România, ca răspuns direct la volumul considerabil de petiții primite.

Potrivit statisticilor din ultima perioadă, 48% dintre petițiile adresate Camerei Deputaților vizează sistemul penitenciar. Alte domenii frecvent semnalate includ domeniul social (21%), educația, sănătatea, administrația publică, justiția și economia.

Această acțiune face parte dintr-un demers amplu și fără precedent în ultimii ani: analizarea pe teren a problemelor semnalate de cetățeni, prin vizite directe în instituții ale statului, cât și transparentizarea comunicării.

Prezentăm opiniei publice situațiile constatate:

Am luat în considerare faptul că persoanele private de libertate au semnalat dificultăți semnificative privind refuzul transferurilor către unități mai apropiate de domiciliu; condițiile igienico-sanitare precare; accesul limitat la servicii medicale și psihologice; aplicarea arbitrară a prevederilor privind permisiunile, inclusiv în cazurile care vizează menținerea legăturilor familiale; abuzuri din partea unor cadre din instituțiile penitenciare.

La data de 1 aprilie 2025, o delegație a Comisiei, condusă de președintele Laura Gherasim, a efectuat vizite în mai multe unități de detenție. Din delegație au făcut parte vicepreședinții Comisiei - deputații Simona Macovei Ilie, Lucian Nicolae Andrușcă, Daniel Cătălin Ciornei - deputatul George Becali și Steliana Miron - personal tehnic de specialitate.

Acestea sunt câteva dintre constatările de interes public și instituțional:

* Penitenciarul Mărgineni: Supraaglomerat (grad de ocupare: 139%). Din 417 posturi prevăzute, doar 315 sunt ocupate. Lipsuri grave în zona operativă, medicală și de consiliere psihologică. Se construiește un nou pavilion, finanțat prin proiectul SECURE (fonduri norvegiene).

* Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou: Condiții precare, igienă deficitară, lipsa accesului la consultații medicale, în special ginecologice. Personal tânăr, bine intenționat, dar insuficient. A fost confirmat un refuz arbitrar al unei permisiuni de ieșire pentru o mamă care îndeplinea toate condițiile legale. Numărul extrem de scăzut de permisiuni acordate ridică semne de întrebare asupra aplicării unitare a legii. Vom solicita Ministerului Justiției o analiză detaliată și modificări legislative, acolo unde reglementările administrative contravin Legii nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

* Penitenciarul București-Jilava: Un exemplu clar de management eficient. Sub conducerea actuală, condițiile sunt net superioare altor unități. Programul Phoenix - dedicat reintegrării - oferă rezultate vizibile și poate fi extins la nivel național. De la alimentație la interacțiunea cu persoanele custodiate, totul este mai bine gestionat.

* Penitenciarul București-Rahova: Condiții la limita standardului. Supraaglomerare, deficiențe de igienă, alimentație deficitară, lipsă de personal medical.

* Spitalul Penitenciar București-Rahova: Deși vizita a fost neprogramată, condițiile întâlnite au fost surprinzător de bune. Personal empatic, profesionist, saloane curate, alimente etichetate corespunzător. Este necesară modernizarea echipamentelor și suplimentarea personalului.

Recomandările Comisiei:

1. Respectarea legii: Regulamentele interne întărite prin ordin de ministru nu pot substitui sau contrazice Legea nr. 254/2013. Vom solicita Ministerului Justiției clarificări urgente. Legea trebuie aplicată unitar și nediscreționar.

2. Programe reale de prevenție, adresate tinerilor și grupurilor vulnerabile. Nu putem construi doar sisteme de detenție mai eficiente. Trebuie să asigurăm protecție în școli, pe stradă și în viața de zi cu zi. Este obligația statului român.

3. Comisia a constatat existența unor pensionări anticipate în rândul personalului operativ, în special între 35 și 40 de ani, urmate frecvent de angajări ulterioare în alte structuri ale statului. Totodată, tinerii aflați la început de carieră sunt integrați direct în sistem, fiind nevoiți să se formeze la fața locului, în condiții de presiune ridicată. Comisia subliniază necesitatea păstrării în activitate a personalului calificat, cu experiență, și consideră că trebuie regândite mecanismele prin care este permisă reangajarea în structuri ale statului, după pensionare.

4. Igienizarea periodică și distribuirea echitabilă a produselor de igienă, ca măsură a respectării dreptului la demnitate și protecție pentru ambele părți - cadre și persoane custodiate.

5. Alocarea a 7 lei pe zi pentru hrana unui deținut nu reflectă un sistem corect, nici standardele de demnitate umană.

6. Acces garantat la consultații ginecologice pentru persoanele private de libertate de sex feminin și reevaluarea situației mamelor cu copii născuți în detenție, inclusiv posibilitatea executării pedepsei în unități speciale sau la domiciliu.

7. Extinderea programelor de educație și reintegrare, și implicarea firmelor care pot colabora într-o platformă online comună de sprijin post-detenție.

8. Crearea unui cadru de sprijin după liberare - fără coordonare, adăpost, angajare și sprijin familial, odată ieșit pe poarta penitenciarului, riscul de recidivă atinge 36,75%.

9. Aplicarea transparentă și unitară a sistemului de recompense și permisiuni, în special în cazurile care implică relațiile părinte-copil. Legea nu poate fi interpretată arbitrar.

Concluzii și pașii următori:

Comisia va redacta un raport detaliat, care va fi prezentat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, plenului Camerei Deputaților, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Justiției, în vederea remedierii deficiențelor și respectării drepturilor fundamentale.

În perioada următoare, Comisia va organiza o dezbatere națională pe tema: Prevenție - Condamnare - Reintegrare - Normalitate - Lege. Detaliile vor fi anunțate public în curând. Ne vom continua activitatea de monitorizare și vom extinde vizitele în toate instituțiile de unde au fost semnalate prezumtive abuzuri, neajunsuri sau practici nelegale. Colaborarea interinstituțională și implicarea activă a Parlamentului sunt esențiale pentru orice schimbare reală.

Reamintim cetățenilor că au la dispoziție un instrument democratic: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, precum și dreptul de a petiționa, garantat de Constituția României.

Conform Art. 214 din Regulamentul Camerei Deputaților:

(1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiții Camerei Deputaților.

(2) Petițiile vor fi prezentate în scris și semnate, precizându-se domiciliul petiționarului sau al unuia dintre petiționari.

Petițiile pot fi depuse:

* personal, la Registratura Camerei Deputaților;

* prin poștă: București, str. Izvor nr. 2-4, sector 5;

* online: [email protected] sau prin platforma #eCdep.ro.

P R E Ș E D I N T E
Laura Gherasim