Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). "Fiind foarte român, Eminescu e universal", spunea poetul Tudor Arghezi.

Semnătura poetului Mihai Eminescu (fotografie din 1988).

Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.

Copiile fidele ale unei părţi dintre manuscrisele poetului Mihai Eminescu, expuse în premieră la Ipoteşti de Academia Română, 15 ianuarie 2009.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor din Chişinău, 20 august 2005.

Foto: (c) MIHAI POTÂRNICHE / AGERPRES FOTO

***
Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naţionale ar putea fi acela că este poetul "nepereche" al neamului românesc ori acela că personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu - nu doar în literatură, ci şi în jurnalism ori în filosofie - i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât şi pe cei din generaţiile următoare. Inteligenţa lui, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate.

Statuia lui Mihai Eminescu din Rotonda scriitorilor (Rondul Roman), Parcul Cişmigiu, 1 iulie 1943.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

"A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurătate ca slavă. Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal, asta o ştie oricine citeşte", spunea poetul Tudor Arghezi, într-o înregistrare de arhivă din fonoteca radio, realizată în 1955.

Manuscris Mihai Eminescu ("Luceafărul"), 4 aprilie 1964.

Foto: (c) NICOLAE BODNARENCO/Arhiva istorică AGERPRES

Criticul literar Tudor Vianu spunea că ''fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci" (site-ul http://lyberti.com/), iar Constantin Noica afirma că Mihai Eminescu reprezintă ''omul deplin al culturii româneşti'' (în volumul "Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti", Editura Humanitas, 2014).

***

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

Portrete ale poetului naţional în Casa Memorială "Mihai Eminescu" din Ipoteşti, judeţul Botoşani, 22 aprilie 2014.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO

A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la ziarul "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară - poezii, proză, dramaturgie - şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Manifestarea "Ziua lui Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naţionale", 15 ianuarie 2011.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/.

Mormântul lui Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu,15 ianuarie 2018.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Scriitorul Ioan Slavici spunea: "Eram în multe privinţe foarte diferiţi unul de altul şi am fost, cu toate acestea, buni, în mai multe rânduri chiar nedespărţiţi prieteni (...) Ceea ce noi numim sentimentalitate nu exista pentru dânsul. El n-avea slăbiciuni pentru nimic, toate porneau la dânsul din convingere, şi ceea ce noi ceilalţi facem din iubire, el făcea din hotărâre nestrămutată", conform volumului "Amintiri", Editura Minerva, 1983.

Însemn comemorativ pe clădirea unde s-a aflat casa în care scriitorul Ioan Slavici l-a găzduit pe poetul Mihai Eminescu în anul 1883 (fotografie din 29 iulie 2010).

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO

Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ''Junimii'', scria în studiul "Eminescu şi poeziile lui", publicat în 1989: ''Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti'', conform site-ului www.autorii.com.

Lansarea volumelor VIII-XIV din seria Manuscriselor lui Mihai Eminescu, Bucureşti, 15 ianuarie 2008.

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/ AGERPRES FOTO

În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu afirma: ''Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale'', potrivit volumului "Viaţa lui Mihai Eminescu", Editura pentru Literatură, 1964.

George Călinescu susţine un discurs la şedinţa comemorativă de marcare a 60 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, 24 iunie 1949.

Foto :(c) Arhiva istorică AGERPRES

Critic literar şi eminescolog, Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) nota despre poetul naţional: "Căutător de absolut în viaţă, în gândire şi creaţie, Eminescu s-a desfăşurat cu cele mai înalte registre ale cunoaşterii, compensând gravele imperfecţiuni ale realului prin care se simţea închis de necesitate. Şi în căutările lui înfrigurate, a pendulat el, liricul admirabil, 'între filosofii', s-a cufundat în mituri, a încercat să pătrundă în ştiinţă, cercetând necontenit căile ce duc spre frumuseţi şi adevăruri supreme", menţionează site-ului www.cuvantul-ortodox.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Coroane de flori depuse la statuia lui Mihai Eminescu, din faţa Ateneului Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2020.

Citiţi şi:

Timiş: Programe dedicate Zilei Culturii Naţionale, în întâlniri directe sau online cu publicul

Botoşani: Acces gratuit la Casa Memorială ''Mihai Eminescu'' de la Ipoteşti, la 171 de ani de la naşterea marelui poet

MNIR: Afişul primului film documentar românesc ''Eminescu, Veronica, Creangă'', expus de Ziua Culturii Naţionale

Alba: Expoziţii şi recitaluri de Ziua Culturii Naţionale, transmise on-line

Blandiana: În anii '80, 15 Ianuarie era Crăciunul poeziei româneşti; de Ziua Culturii Naţionale să simţim la fel

Eugen Simion: Ziua Culturii Naţionale vine odată cu Eminescu; e ceea ce rămâne din experienţa noastră

Radu Paraschivescu, de Ziua Culturii: Nu sunt în stare să celebrez o coajă care nu îmbracă aproape nimic

Scriitorul Horia Gârbea: Cultura română - fragilizată de o izolare impusă; timpul pierdut acum îi va marca evoluţia

Ziua Culturii Naţionale - Ioan-Aurel Pop: Să ne bucurăm de toată creaţia spiritului românesc

Orchestra Română de Tineret şi trupa Direcţia 5 - în concert, la Ateneu, de Ziua Culturii Naţionale

Botoşani: Jerbe de flori depuse, în premieră, pe 15 ianuarie, la mormintele mătuşilor lui Eminescu de la Mănăstirea Agafton

Ziua Culturii Naţionale în reprezentanţele ICR: concerte, expoziţii, recitaluri, proiecţii de filme, dezbateri

Iaşi: MNLR organizează manifestări speciale de Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea a 171 de ani de la naşterea lui Eminescu

Ziua Culturii Naţionale - ONB: Şase spectacole semnate de compozitori români, transmise online, vineri

"Eminesciana" - evenimente dedicate creaţiei muzicale şi literare româneşti, pe pagina de facebook a Ministerului Culturii

Scena - în pandemie/Directorul Teatrului 'Eminescu' Botoşani: Imposibilitatea de a juca pentru români în Republica Moldova şi Ucraina - principala 'suferinţă'

Dolj: Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Naţionalul craiovean

Expoziţia ''Vreme trece, vreme vine'', dedicată celebrării Zilei Culturii Naţionale - vineri, la Biblioteca Academiei

Teatrul Naţional Târgu Mureş organizează spectacole lectură timp de 24 de ore, de Ziua Culturii Naţionale