PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Lavinia Miloșovici
Campioană olimpică și mondială la gimnastică, Lavinia Miloșovici s-a născut la 21 octombrie 1976, la Lugoj, județul Timiș.
Lavinia Miloșovici este gimnasta care a obținut nota de 10 la Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992), performanță reușită în premieră de Nadia Comăneci la JO de la Montreal, în 1976, menționează www.cosr.ro.
Gimnasta din Lugoj a reușit o carieră sportivă de excepție, prin participările sale la trei ediții ale Campionatelor Europene de juniori și seniori, la șapte Campionate Mondiale și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de Vară. Lavinia Miloșovici a cucerit la Jocurile Olimpice două medalii de aur, una de argint și trei de bronz, la Campionatele Mondiale cinci medalii de aur, trei de argint și cinci de bronz, iar la Campionatele Europene patru de aur, una de argint și două de bronz. Deține, de asemenea, numeroase titluri de campioană națională la gimnastică.
Premierea sportivilor români participanţi la, Jocurile Olimpice de Vară de la Barcelona (Spania), desfăşurate în perioada 25 iulie - 9 august 1992. În imagine: componentele lotului feminin de gimnastică artistică, 1992.
Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU/Arhiva istorică AGERPRES
A început să practice gimnastica la Clubul Sportiv Școlar (CSȘ) Lugoj, apoi la CSȘ 'Cetate' Deva, la vârsta de zece ani începând activitatea competițională. La nivel de club a fost pregătită de antrenorii P. Șebu și Mirela Sucală-Dicu, iar la lotul național de antrenorii Octavian Belu, Maria Bitang, Nicolae Forminte și Toma Ponoran, potrivit volumului 'Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România' (Volumul I, Editura Aramis, București, 2002).
Debutează în competițiile internaționale în 1991, la CE de juniori, unde a câștigat două medalii de aur, la sol și la sărituri, și una de argint la bârnă. În același an, a participat la Campionatele Mondiale de seniori de la Indianapolis (SUA), cucerind medalia de aur și primul său titlu mondial la sărituri, precum și două medalii de bronz, la bârnă și în proba pe echipe.
În 1992, la Campionatele mondiale de la Paris, a câștigat titlul mondial în proba de la paralele, iar în 1993 la Birmingham a obținut titlul mondial la bârnă și medalia de argint la sărituri.
Exerciţiu la bârnă al gimnastei Lavinia Milloşovici, la Campionatele Internaţionale de Gimnastică ale României, 1994.
Foto: (c) SIMION MECHNO/Arhiva istorică AGERPRES
A obținut titlul mondial pe echipe cu lotul României la Campionatele Mondiale de la Dortmund, din 1994. Tot în cadrul Campionatelor Mondiale, la Brisbane, a devenit vicecampioană mondială la individual compus și la sol, obținând și o medalie de bronz la sărituri.
În 1995, a devenit campioană mondială cu echipa României la Sabae (Japonia), unde a mai obținut o medalie de bronz la individual compus. Un an mai târziu, în 1996, la campionatele mondiale de la San Juan (Porto Rico), a obținut încă o medalie de bronz la sol.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES
La campionatele europene din 1994, a reușit obținerea titlului continental cu echipa României și în proba de sărituri, medalia de argint la sol și medalia de bronz la bârnă. Doi ani mai târziu, în 1996, a obținut două titluri europene, în proba pe echipe și la sol, precum și medalia de bronz la individual compus.
Gimnasta Lavinia Miloşovici în timpul unui antrenament înainte de Jocurile Olimpice de la Atlanta.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
La Jocurile Olimpice din 1992, de la Barcelona, a obținut medalia de aur la sol, în această probă toți arbitrii acordându-i nota 10, și la sărituri, precum și medalia de bronz la individual compus și medalia de argint cu echipa. Cele două medalii olimpice de aur au consacrat-o pe Lavinia Miloșovici drept una dintre sportivele de referință ale gimnasticii mondiale.
Patru ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de vară de la Atlanta, a obținut medalia de bronz la individual compus și medalia de bronz cu echipa României. S-a retras din activitatea competițională oficială după Jocurile Olimpice de la Atlanta.
Lavinia Milloşovici la Campionatele Internaţionale de Gimnastică ale României, 1994.
Foto: (c) SIMION MECHNO/Arhiva istorică AGERPRES
După retragerea din activitatea competițională, a revenit în orașul natal, unde a activat o perioadă ca antrenoare de gimnastică.
Lavinia Miloșovici a fost desemnată cea mai bună sportivă a României în anii 1992, 1993 și 1995.
În Codul de punctaj al Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), un element tehnic la bârnă îi poartă numele: urcarea Miloșovici (rondad, salt grupat înapoi cu revenire în poziția călare).
Pentru rezultatele obținute și pentru contribuția sa la reprezentarea gimnasticii feminine românești, a primit titlul de Maestră Emerită a Sportului, iar în anul 2000 i-a fost conferit Ordinul Național 'Pentru Merit', în grad de ofițer.
Lavinia Miloşovici, la vernisajul expoziţiei "Performanţe olimpice şi mondiale din sportul românesc", realizată de Consiliul Judeţean Timiş, Muzeul Banatului şi Muzeul Sportului Bucureşti, 2007.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES FOTO
La 14 mai 2011, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Oklahoma City (SUA), Lavinia Miloșovici a fost inclusă în International Gymnastics Hall of Fame, pentru cele 19 medalii mondiale și olimpice cucerite între anii 1991 și 1996. Cu acel prilej, Lavinia Miloșovici a declarat: 'Sunt mult mai emoționată decât s-ar putea vedea, mai emoționată decât atunci când am fost la concurs. Îmi place mult mai mult să mă aflu pe aparate decât să țin un discurs. E o zi foarte specială pentru mine, pentru că fericirea și nostalgia sunt la același nivel... Uneori, când mă uit înapoi, îmi pare că acel moment din viața mea a fost un vis', conform site-ului Federației Române de Gimnastică. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului) Greco-catolice Sf. ap. Filip Romano-catolice Ss. Ștefan-Teodor, ep. m.; Serapion, călug. m. Sfântul Apostol Fil
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 noiembrie
Este a 318-a zi a anului 2026. Au mai rămas 47 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 10 m și apune la 16 h 50 m. Luna răsare la 11 h 54 m și apune la 20 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 noiembrie 2026
Conferința de presă a președintelui Nicușor Dan în care a vorbit despre criză guvernamentală și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, participarea președintelui Nicușor Dan la Comunitatea politică europeană (12 noiembrie) și la Consiliul European informal de la Dublin (13 noiembrie), vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Rom&
Săptămâna europeană 9-13 noiembrie 2026
Reuniunea Comunității politice europene, în cadrul căreia 39 de state din Europa au adoptat o declarație comună privind unele discuții cu Rusia după încheierea războiului din Ucraina, Consiliul european informal de la Dublin despre inteligența artificială, acordul dintre Parlamentul European (PE) și Consiliu privind bugetul UE pentru 2027, prelungirea de către Co
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ziua Dobrogei, marcată, la Tulcea, prin evenimente culturale (13-14 noiembrie) Instituțiile muzeale și unele instituții de învățământ din municipiul Tulcea vor găzdui, în zilele de 13 și 14 noiembrie, mai multe evenimente prilejuite de Ziua Dobrogei (14 noiembrie), sărbătoarea națională care amintește momentul alipirii Dobrogei la
13 noiembrie - Ziua limbii maghiare
La 13 noiembrie este marcată Ziua limbii maghiare, instituită prin Legea 279/2015. Inițiativa privind propunerea legislativă pentru instituirea sărbătoririi acestei zile a aparținut Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. La 16 iunie 2015, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar la 13
Consiliul European informal, la Dublin: inteligența artificială și o propunere a Georgiei Meloni, pe agendă (13 noiembrie)
O reuniune informală a membrilor Consiliului European are loc pe 13 noiembrie, la Dublin, sub egida președinției irlandeze a Uniunii Europene, având ca teme principale, între altele, inteligența artificială, precum și o propunere a prim-ministrei Italiei, Georgia Meloni, cu privire la necesitatea unui mesaj coordonat al UE cu privire la Ucraina, informează site-u
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și Sf. Antuza, mama sa Greco-catolice Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Augustina (Livia), călug. Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (344
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 noiembrie
Este a 317-a zi a anului 2026. Au mai rămas 48 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 09 m și apune la 16 h 51 m. Luna răsare la 11 h 15 m și apune la 19 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la desemnarea primilor laureați ai Premiilor Nobel (12 noiembrie 1901)
La 12 noiembrie 1901, instituțiile responsabile de acordarea Premiilor Nobel au stabilit primii laureați ai distincțiilor instituite prin testamentul lui Alfred Nobel. Numele acestora au fost păstrate secrete până în ziua de 10 decembrie 1901, atunci când, la exact cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel, au fost decernate primele premii cunoscute azi sub
FRAGMENT DE ISTORIE: Inaugurarea podului San Francisco - Oakland Bay (12 noiembrie 1936)
Podul San Francisco-Oakland Bay a fost inaugurat, cu mare fast, la 12 noiembrie 1936, după trei ani și cinci luni de construcție, devenind imediat principala cale de traversare a golfului pentru autovehicule, traficul fiind distribuit pe două niveluri: autoturismele circulau la nivelul superior, iar camioanele și trenurile interurbane la cel inferior, potrivit
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 de ani de la deschiderea lucrărilor Conferinței dezarmării de la Washington (12 noiembrie 1921)
La 12 noiembrie 1921, a început la Washington DC prima conferință dedicată dezarmării navale după Primul Război Mondial. Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Franța și Japonia dețineau cele mai mari forțe navale în acea perioadă. Fiecare dintre aceste puteri dorea să obțină în cadrul conferinței un sistem de reglementare avantajos. Delegați