Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, spune că, în acest an, la 15 ianuarie, se sărbătoreşte o zi "tristă" a Culturii naţionale, din cauza pandemiei de COVID-19, dar şi a atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, îndemnând la preţuirea "echilibrată" şi "cuviincioasă" a culturii, patriei şi a lui Mihai Eminescu, cel care "a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale româneşti".

"În acest an, la 15 ianuarie, sărbătorim o zi tristă a culturii naţionale. În primul rând, din pricina molimei acesteia care ne-a îngenuncheat, ne-a închis sălile de spectacole, de expoziţii, bibliotecile, arhivele, librăriile. În al doilea rând, din cauza atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, aceste acte însemnând distrugerea şi profanarea statuilor, trecerea la index a unor opere literare, oprirea rulării unor filme, blamarea unor compozitori, scriitori, artişti plastici etc., care nu ar fi fost 'corecţi politic' în timpuri revolute, când nici nu se auzise de acest concept. Tristeţea s-a răsfrânt, cum era de aşteptat, şi asupra culturii româneşti, cu specificul nostru inconfundabil, pe de o parte, din pricina restricţiilor curente, pe de alta, din pricina 'corectitudinii politice' sui generis de-aici, de la Dunăre şi de la Carpaţi, unde este profanat poetul naţional, unde cuvântul cultură stârneşte în minţile unora dispreţ şi unde naţiunea este repudiată ca fiind un factor al răului", a declarat Pop, pentru AGERPRES.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Potrivit preşedintelui Academiei Române, "Eminescu, naţiunea şi cultura - ca valori identitare - ne-au construit destinul de fiinţă colectivă".

"Destinul acesta nu a fost ideal, nu a fost liniar şi etern glorios, nu a fost un marş continuu ascendent, dar a fost calea noastră de înaintare prin istorie, cale pe care am ţinut-o deschisă şi funcţională până astăzi. Eminescu a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale româneşti. El s-a identificat şi cu dacii, şi cu romanii, şi cu Decebal, şi cu Traian, 'de la Nistru pân-la Tisa'. Pentru Eminescu, România întreagă exista şi trăia intens cu mult înainte de a fi fost oficial pusă pe hartă. În această Românie aveau loc şi Alexandru cel Bun, şi Vlad Ţepeş, şi Ştefan cel Mare (mai ales el, părintele Moldovei) şi Mihai Viteazul, şi Iaşii, şi Bucureştii, şi Oradea Mare, ca şi Mica Romă. Toate se pierdeau pentru el 'în acest cuvânt mare, covârşitor şi foarte frumos, de Ţară Românească' (cum avea să spună mai apoi Nicolae Iorga)", a arătat Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele Academiei Române a adăugat că "Eminescu nu a fost, însă, zeu, ci om, cu toate cele omeneşti, inclusiv cu defecte şi păcate", deasupra tuturor slăbiciunilor sale situându-se însă "o imensă energie benefică, sublimată în sufletul acestui popor", care l-a făcut să devină "o marcă a culturii româneşti şi a naţiunii române".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Aceia care-l nimicnicesc pe Eminescu şi care ar da un decret ca poetul să fie scos din panoplia valorilor noastre şi din postura de poet naţional ar putea avea cuvânt să facă asta dacă ei înşişi ar fi produs o creaţie culturală comparabilă cu a 'băietului' cutrierător de păduri nord-moldave. Altminteri, devin cu toţii ridicoli, precum 'musca la arat', surprinsă de parabola fabulistului Alecu Donici. Eminescu a devenit o marcă a culturii româneşti şi a naţiunii române. De aceea, cultura naţională a stat şi va sta încă un timp nedefinit sub semnul lui Eminescu. Celebrând cultura naţională ne întoarcem mereu la Eminescu, la zestrea spirituală a naţiunii întruchipate de el, la virtuţi, la valori şi la încredere", a subliniat Pop.

El îi îndeamnă pe români să se bucure de "creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu".

Foto: (c) ILIE BUMBAC / AGERPRES FOTO

"Deocamdată, nu putem să facem ceremoniile consacrate, nu ne putem ilumina sufletele faţă în faţă, ochi în ochi şi suflet la suflet, dar putem să facem încă un lucru extraordinar de simplu: să ne bucurăm de limba noastră, de literatură, de muzică, de artele plastice, de ştiinţele fundamentale, de medicină, adică de toată creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu. Să ne bucurăm - fără ranchiună, fără bravadă şi fără resentimente - că suntem pe lumea asta ca români şi că participăm la concertul internaţional, adică la dialogul dintre naţiuni. Datorăm acest dialog identităţii noastre naţionale, pe care au exprimat-o toţi marii creatori ai culturii române, în frunte cu 'cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc' (George Călinescu)", a transmis Ioan-Aurel Pop. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online:  Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Orchestra Română de Tineret şi trupa Direcţia 5 - în concert, la Ateneu, de Ziua Culturii Naţionale

• Blandiana: În anii '80, 15 Ianuarie era Crăciunul poeziei româneşti; de Ziua Culturii Naţionale să simţim la fel

• Eugen Simion: Ziua Culturii Naţionale vine odată cu Eminescu; e ceea ce rămâne din experienţa noastră

• Radu Paraschivescu, de Ziua Culturii: Nu sunt în stare să celebrez o coajă care nu îmbracă aproape nimic

• Scriitorul Horia Gârbea: Cultura română - fragilizată de o izolare impusă; timpul pierdut acum îi va marca evoluţia