Eugen Simion: Ziua Culturii Naţionale vine odată cu Eminescu; e ceea ce rămâne din experienţa noastră
Academicianul Eugen Simion afirmă că a sărbători Ziua Culturii Naţionale este, în fond, ceea ce rămâne din noi şi din experienţa noastră.
"Despre popoarele sumeriene nu se mai ştie aproape nimic astăzi. Au dispărut din istorie. Aşa se va întâmpla, poate, şi cu popoarele, cu naţiunile moderne. Totuşi, noi ne-am amintit de aceste culturi vechi citind poemul Ghilgameş, care este o splendoare. Atenţie la ce lăsăm noi în urmă şi la ceea ce ne reprezintă. Să sărbătorim cum merită Ziua Culturii Naţionale, chiar dacă stăm în casă, să ne ferim de această nenorocire care este pandemia pe care o parcurgem astăzi", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Secţiei de Literatură şi Filologie a Academiei Române.
El subliniază că Ziua Culturii Naţionale vine odată cu ziua poetului Mihai Eminescu. "N-aş vrea niciodată să despărţim aceste două sărbători. Atunci când am propus Parlamentului României să înfiinţăm o Zi a Culturii Naţionale şi să o identificăm cu ziua lui Eminescu nu am făcut-o la întâmplare", a menţionat Eugen Simion.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
În opinia sa, este foarte important să se păstreze această tradiţie a sărbătoririi Culturii, în condiţiile "unui globalism din ce în ce mai puternic şi, poate, mai agresiv".
"Cu sărbătoarea spiritului reprezentat de Eminescu noi să discutăm şi despre cultura noastră, despre statutul culturii noastre în societatea de astăzi, în această lume postmodernă, care dă totul peste cap, introduce alte instrumente de cunoaştere în domeniul culturii, renunţă la altele şi, mai ales, în condiţiile în care noi toţi trăim, mari şi mici, tineri şi mai puţin tineri, într-un globalism din ce în ce mai puternic şi poate mai agresiv. Eu sunt foarte atent la acest aspect şi cred că ar trebui să ne concentrăm în zilele acestea asupra faptului că trebuie să înţelegem binele globalismului, dar, pe de altă parte, să fim atenţi şi la ceea ce el poate să provoace şi anume să strice tradiţiile, să umbrească identitatea unui popor, să minimalizeze o limbă şi o cultură naţională", precizează Eugen Simion.
Academicianul afirmă că, "dacă lucrul acesta s-ar întâmpla şi, să fim drepţi, observăm că se poate întâmpla, ar fi foarte grav".
"De pildă, francezii nu folosesc cuvântul 'globalism', care e de origine anglo-saxonă, noţiunea ca atare. Ei spun 'mondializare', ceea ce este, într-un fel, mult mai potrivit. Mai pe scurt - spun mereu acest lucru - noi trebuie să fim români europeni. Noi, românii, am votat, într-o proporţie covârşitoare, apartenenţa noastră la comunitatea europeană. Dar să fim atenţi să nu pierdem ceea ce ne caracterizează. În primul rând limba, istoria noastră, tradiţiile noastre spirituale, un mod al nostru de a fi în lume. Lucrurile acestea sunt esenţiale", a declarat fostul preşedinte al Academiei Române.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Eugen Simion spune că "apare foarte bizar, de pildă, în societatea românească de astăzi, în special în lumea politică, faptul că nu se mai vorbeşte de cultură, care este, de fapt, garantul şi expresia identităţii unui popor".
"Am avut de curând alegeri parlamentare. S-au ţinut discursuri, am auzit programe, utopii pe care le auzim la fiecare patru ani. Nu s-a pronunţat cuvântul cultură decât poate într-o enumerare, acolo. Să fim atenţi la sport, la şoselele noastre... nu ştiu ce... Nici măcar în categoria asta... Cultura este o categorie care nu există. Or, lucrul acesta m-a pus şi mă pune pe gânduri. Apoi, cuvinte precum cultură naţională, naţiune sau spirit naţional ori caracter specific au devenit nişte termeni pe care vorbitorii, 'discursioniştii' noştri le evită. Naţiunea a devenit un termen suspect. Este foarte grav. Nu, nu este, nu poate fi adevărat. Naţiunea este o matrice a unei culturi, este semnul unui popor, al unei naţiuni. Nu trebuie să renunţăm la aceste noţiuni", subliniază academicianul Eugen Simion. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor: Un ou de struț vechi de 165 de ani, adus din Sahara, exponatul lunii mai în Cetatea orădeană
Un ou de struț vechi de 165 de ani, adus din Sahara, este expus în luna mai la Muzeul Orașului Oradea, în cetate, în proiectul 'Exponatul lunii'. Piesa este considerată una dintre cele mai valoroase și neobișnuite din impresionanta colecție oologică a muzeului, care numără aproximativ 14.000 de exemplare și 3.600 de p
Galați: Treizeci de nevăzători au primit din partea arhiepiscopului Dunării de Jos Noul Testament în format Braille
Aproximativ 30 de persoane nevăzătoare prezente duminică la Catedrala arhiepiscopală din Galați au primit din partea arhiepiscopului Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Noul Testament în format Braille, în cadrul unei acțiuni social-filantropice organizate cu prilejul Duminicii vindecării orbului din naștere.
Buzău: Situl Năeni, zonă în care aveau loc ritualuri magico-religioase, redeschis după două decenii
Muzeul Județean Buzău a reluat, după mai bine de două decenii, cercetările arheologice în situl de la Năeni, unde a fost documentată cea mai veche locuire a Epocii Bronzului din zona Subcarpaților de curbură, un areal despre care specialiștii spun că ar fi fost destinat ritualurilor magico-religioase în urmă cu aproximativ 4.000 de ani.
Bihor: Noaptea Muzeelor la Oradea - eveniment dedicat artei, istoriei și experiențelor culturale
Oradea se alătură din nou evenimentului european 'Noaptea Muzeelor', prin programul 'Muzeele orădene împreună!', ce va avea loc pe 23 mai, între orele 19:00 și 24:00, oferind publicului acces gratuit la muzee, expoziții, concerte, tururi ghidate și momente artistice organizate în mai multe puncte culturale ale orașului, în orga
Program special în Noaptea Muzeelor la MNAR: Accesul pentru fiecare muzeu - pe bază de bilet
Muzeul Național de Artă al României anunță un program extins pentru Noaptea Muzeelor 2026 (23 mai), desfășurat între orele 14:00 și 22:00 (ultima intrare la 21:30), accesul fiind permis pentru fiecare muzeu pe bază de bilet. 'De Noaptea Muzeelor 2026, aveți ocazia să descoperiți unele dintre cele mai valoroase colecții de artă
Nițulescu (ICOM România): Protejarea patrimoniului cultural și susținerea muzeografilor - obiective ale tuturor forțelor politice
Protejarea patrimoniului cultural și sprijinirea specialiștilor din muzee ar trebui să fie obiective asumate de toate forțele politice din societate, afirmă președintele ICOM România, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, celebrată anual pe 18 mai. 'Ca în fiecare an, comunitatea mondială a muze
Theodor Paleologu la RCW - dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei
Theodor Paleologu a susținut duminică, în cadrul Romanian Creative Week 2026, una dintre cele mai așteptate conferințe ale ediției - 'Ce ne facem cu atâția proști?', un dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei, care a ținut Sala Victoria plină timp de
Alexandra Căpitănescu: România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele
Alexandra Căpitănescu, care s-a clasat pe locul al treilea la Eurovision 2026, cu piesa 'Choke Me', a declarat că performanța obținută se datorează tuturor celor au sprijinit-o, iar România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele. 'Știu mai bine să cânt la microfon decât să vorbesc
Hunedoara: Cavalerul care îl reprezintă pe Iancu de Hunedoara, reamplasat pe Turnul Buzdugan de la Castelul Corvinilor
Cavalerul care îl reprezintă pe Iancu de Hunedoara a fost reamplasat, duminică, pe Turnul Buzdugan de la Castelul Corvinilor din Hunedoara, statuia din bronz, grea de aproximativ 300 de kilograme și înaltă de 2,8 metri, având o vechime de 153 de ani. În noiembrie 2025, statuia a fost coborâtă de pe amplasamentul s
Patriarhul Daniel: Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași - făclie nestinsă în noaptea cea adâncă a întunericului comunist
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, duminică, un mesaj la proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași, în care subliniază că aceasta 'a strălucit ca o făclie nestinsă de Înviere în noaptea cea adâncă a întunericului comunist'. 'Cu aleasă bucurie și evlavie cin
Mureș: Dosare secrete din lupta comuniștilor împotriva literaturii religioase, în expoziția 'Sub capota mașinii'
Dosare secrete, documente și fotografii din timpul anchetelor desfășurate în perioada comunismului despre circulația clandestină a literaturii religioase în România pot fi descoperite de publicul larg în expoziția 'Sub capota mașinii', care își va deschide porțile pentru Noaptea Muzeelor, la Muzeul UMFST din Cetatea Târgu Mureș.
Timiș: Lumea insectelor, transpusă grafic de studenți, în lucrări expuse la MNArT
Publicul poate descoperi lumea microscopică a insectelor, transpusă de studenții Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara în zeci de lucrări de grafică reunite în expoziția 'Insectarium', la Galeria L a Muzeului Național de Artă Timișoara (MNArT). Expoziția este parte a proiectului 'Sezon de Grafică la MNArT'.
Psihoterapeutul Lavinia Bârlogeanu, la RCW: 'Când nu avem cuvinte pentru spaimă, ea nu dispare, cere o formă'
Psihoterapeutul și antropologul Lavinia Bârlogeanu a susținut, sâmbătă, la Iași, în cadrul Romanian Creative Week (RCW), conferința 'Strigătul mut al spaimei. Sublimarea, o terapie pentru condiția umană', propunând o reflecție profundă asupra anxietății și felului în care psihicul uman poate transforma suferința în sens, cr
REPORTAJ Covasna: Duelul cărții cu pixelul sau cum a reușit SepsiBook să seducă generația TikTok
Într-o epocă a ecranelor hipnotice, care îți livrează orice doar la un click distanță, să iei smartphone-ul din mâna unui adolescent și să îi pui în schimb o carte pare, să recunoaștem, o misiune aproape imposibilă. Și totuși, organizatorii Târgului de Carte și Festivalului de Literatură Contemporană Sepsibook de la Sfâ
Sector 6: Serile Culturale din Piațeta Favorit se redeschid oficial de sâmbătă
Serile Culturale din Piațeta Favorit reîncep oficial din această sâmbătă, programul fiind deschis cu un show live susținut de artista pop Daniela. 'Începând din această sâmbătă, redeschidem oficial Serile Culturale din Piațeta Favorit - un proiect dedicat comunității, artei și momentelor petrecute împreu